Primul oraş desemnat Capitala Tineretului din România a fost Timişoara, care a deţinut acest statut în perioada 2 mai 2016-1 mai 2017. Anul acesta vorbim despre altceva și e interesant de aflat azi, de Ziua Națională a Tineretului, care este orașul capitală a tinerilor în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024.
La data de 2 mai este sărbătorită Ziua Naţională a Tineretului, iar marcarea acestei zile a fost instituită prin Legea nr. 425/2004. Potrivit legii, cu prilejul acestei zile, sunt organizate şi prezentate, prin mijloacele de informare în masă, activităţi sociale, culturale, artistice şi sportive, care vizează domeniile de interes ale tineretului. Și, bineânțeles, această zi reprezintă un bun motiv de a afla care este orașul din România ce îndeplinește rolul de Capitală a Tineretului, în 2024.
Începând din 2016, anual, un oraş din România primeşte titlul de Capitala Tineretului din România. Capitala Tineretului din România funcţionează pe principii similare cu cele dedicate Capitalei Europene a Tineretului, fiind un program naţional destinat tinerilor, având ca scop dezvoltarea ecosistemelor de tineret din zonele româneşti, în general, şi din mediul urban, în mod special. Desemnarea acestui oraş se face în urma unui concurs de concepte, iar oraşul câştigător este sprijinit financiar, respectiv prin formare şi consultanţă, pentru a implementa iniţiativele din dosarul de candidatură, potrivit portalului www.capitalatineretului.ro.
Ploieşti, Capitala Tineretului din România, în 2024
Primul oraş desemnat Capitala Tineretului din România a fost Timişoara, care a deţinut acest statut în perioada 2 mai 2016-1 mai 2017, ediţia din 2017 a programului desfăşurându-se sub Înaltul Patronaj al Preşedintelui României, Klaus Iohannis. Începând cu 2 mai 2017, Capitala Tineretului din România a fost municipiul Bacău, până la 1 mai 2018. În noiembrie 2017, în cadrul celei de-a II-a ediţii a Summitului Tinerilor, care a avut loc la Bacău, Baia Mare a fost desemnată Capitala Tineretului din România pentru perioada 2 mai 2018-1 mai 2019.
În cadrul Ceremoniei de Închidere a Summitului Tinerilor 7.0, organizat la Cluj-Napoca, a fost decernat titlul de Capitala Tineretului din România, ediția 2024, orașului Ploiești, ce urmează să îşi desfăşoare mandatul în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2024.
Orașul Ploiești aduce în prim-plan „Ploiești, Let’s PLAY!” (Partnership. Lifelong-Learning. Advocacy. YOUth).
Prin „motto-ul” menționat, se dorește o abordare complexă, dar adaptată și atrăgătoare pentru tineri, asupra conceptelor care au dat naștere acronimului PLAY. Așadar, etapele de dezvățare, reînvățare și învățare, cuprind activități pentru tineri, dar nu numai, și sunt transpuse într-o serie de activități diverse, de la acțiuni de voluntariat, podcasturi, cursuri, consiliere, aplicații mobile, imnul tinerilor, cafenele publice până la competiții și crearea unor spații destinate tinerilor.
Prioritățile programului Ploiești, Let’s PLAY! sunt structurate pe 4 direcții de acțiune: crearea contextului de stare de bine, acțiunea tinerilor în comunitate, consolidarea ecosistemului de tineret și crearea de perspective pentru tineri.
Ca un fapt inedit, la prima ediție a clasamentului celor mai bune orașe pentru afaceri, publicată în 2013, „orașul aurului negru” se clasa pe locul al patrulea.
Capitala Tineretului din România: Cum a luat ființă Ploieștiul
Legenda vorbește de un grup de șapte case, pitite într-o poiană a codrilor Vlasiei, subt un moș – Ploae…
Întemeietorii satului Ploești s-au așezat la marginea Vlasiei, demult, în niște vremuri aspre, căci altfel ei ar fi ales locuri nu atât de tari. Cei șapte gospodari au fugit de undeva -loviţi de ostași străini, subt prigoana unui stăpân, executați cu cruzime de dabilari la butuc și-n fum de ardeiu roșu. Mai demult sau mai devreme, țăranii conduși de moș Ploae – au venit de cine știe unde cu stupii și cu vitele, potrivit ploiestiulcultural.ro.
Începuturile satului Ploești se confundă cu munca aprigă a defrișării pădurii. Urmașii au redat perfect aceasta trudă în stema Ploeștilo: doi lei care desrădăcinează un stejar.
Unii cercetători ai trecutului Ploeștilor cred că acest sat (poate chiar oraș) datează dinainte de 1400. În sat era o bisericuţă de lemn,- un schit de maici cum zice tradiția. Pe locul schitului, Matei Basarab ar fi ridicat în 1639 Biserica Domnească, cu hram la Sf. Petru și Pavel.
Satul n-a rămas izolat. Între Ploești și Brașov au existat demult legături comerciale. Cărăușii din Ploești aduceau din vechime mărfuri brașovene, mai întâi pe drumul Teleajenului, apoi de-a lungul râului Prahova. Astfel, în socotelile orașului Brașov pe anii 1500 – 1550 sunt trecuți în listele de plată câţiva cărăuși ploeșteni: la 1503 Radu, la 1543 Drăgoi, la 1545 Berivoi, Tudor, Avrut, Drăghici și Neagu.
Printr-un document din 1567, Petru Vodă – fiul lui Mircea Vodă – recunoaște logofătului Coresi cumpărarea a cinci răzoare de moșie de la Avrut din Ploești…
Citiți și: Orașul viitorului: Ce este The Line
