Fostul președinte al SUA, Donald Trump, a vorbit din nou despre o eventuală izbucnire a celui de-Al Treilea Război Mondial, iar comentariile analiștilor au explodat. Potrivit unuia dintre acești analiști, Trump are dreptate în privința unui asemenea război, dar…
Un Al Treilea Război Mondial ar fi de fapt patru sau mai multe războaie purtate simultan, ceva care ar cântări greu în ceea ce privește americanii și aliații lor, ca să nu mai vorbim de bugetul Pentagonului, notează Andreas Kluth în opinia sa din Bloomberg. Nu este prima oară când Trump comentează pe marginea izbucnirii unui asemenea război. Opinia lui Kluth a apărut cu puțin înainte ca fostul președinte american să facă, zilele acestea, o nouă afirmație despre o a treia conflagrație mondială.
Deoarece o mare parte din ceea ce spune fostul președinte al SUA Donald Trump „este dezgustător și histrionic, este tentant să respingem totul ca fiind o nebunie. Cu toate acestea, potențialul viitor președinte are un talent populist pentru a suna alarme care rezonează cu anxietatea crescândă a omenirii cu privire la Al Treilea Război mondial și Armaghedonul nuclear”, spune Kluth..
„Suntem o națiune care eșuează”, a spus Trump în timpul dezbaterii prezidențiale din SUA împotriva vicepreședintelui american Kamala Harris, el fiind „cel care a reciclat și miturile urbane despre imigranții care mănâncă pisici”, mai spune analistul. „Vom ajunge într-un Al treilea Război Mondial. Și va fi un război ca niciun altul din cauza armelor nucleare”, a conchis fostul președinte SUA la acea dezbatere.
„Aoleu. Am putea, vă rog, să rămânem la speculații despre sărbătoarea felinelor în timp ce ne gândim la SUA și lumea în următorii patru ani? Din păcate, nu putem, deoarece chiar și experții se îngrijorează din ce în ce mai mult cu privire la un nou spectru de război major și global”, se punctează, oarecum ironic, în analiza diin Bloomberg.
Ce ar trebui să facă SUA? Pregătiri pentru Al Treilea Război Mondial?
Aflăm de la Kluth că experții se îngrijorează în privința posibilității izbucnirii unui asemenea conflict mondial din cel puțin trei motive. Unul este proliferarea războaielor regionale fierbinți, în special cele din Ucraina și Orientul Mijlociu, și potențialul de a izbucni mai multe, din strâmtoarea Taiwan și Marea Chinei de Sud până în Peninsula Coreeană.
Al doilea este că agresorii direcți sau indirecti din aceste conflicte – Rusia, Iran, China și Coreea de Nord – se comportă din ce în ce mai mult ca o „axă” și ar putea coordona un atac împotriva SUA sau aliaților săi.
Al treilea este într-adevăr nuclear: Rusia are aproximativ la fel de multe focoase ca și SUA; China se luptă pentru paritate cu ambele; Coreea de Nord adaugă la stocul său; iar Iranul este periculos de aproape de a-și construi propriul său. „Deci riscurile merg dincolo de hiperbola campaniei”, evidențiază analistul. Ce ar trebui să facă SUA? Pregătiri pentru Al Treilea Război Mondial? „Dacă va veni oricum, ar părea prudent, dar făcând acest lucru s-ar putea transforma într-o profeție care se împlinește de sine. De asemenea, ar fi atât de scump încât SUA ar putea fi nevoite să-și sacrifice prosperitatea în acest conflict”, mai observă Kluth. Care adaugă ceva relevant: Washingtonul – Pentagonul, Congresul SUA, grupurile de reflecție și așa mai departe – tind să înfășeze astfel de dezbateri existențiale într-un limbaj pe care oamenii normali nu le înțeleg, ca nu cumva să ne speriem cu toții.
Aceasta înseamnă, potrivit lui Andreas Kluth, că trebuie să acordați o atenție sporită termenilor seci, cum ar fi „construcția forței”, care se referă la definiția guvernului a ceea ce ar trebui să poată face armata SUA și, în special, la câte războaie ar trebui să poată duce și să le câștige în același timp.
Toate aceste opțiuni sunt proaste!
Potrivit aceleiași surse, guvernul SUA a început pentru prima dată să formuleze răspunsuri explicite la această întrebare, de obicei îngropate adânc în documentele Pentagonului, chiar după Războiul Rece. La acea vreme, Rusia părea mai puțin amenințătoare, iar China nu era încă o amenințare. SUA au fost de fapt o „hiper-putere” și au adoptat în mod explicit o construcție a forței de a putea câștiga două războaie regionale simultan – de exemplu, unul în Orientul Mijlociu și unul în Peninsula Coreeană – în timp ce stingea „incendii” mai mici în altă parte (în Balcani, să zicem).
Această strategie „de două războaie” a rămas doctrină timp de două decenii. Deci construcția forței a fost rescrisă ca câștigând un război major, ținând în același timp alți adversari în frâu (fără a lupta).
Trump și președintele american Joe Biden au păstrat strategia, documentele de politică vorbind despre „înfrângerea” unei puteri majore și „descurajarea” altora. Acum vântul s-a schimbat din nou. Academicienii cer o strategie „în trei teatre” pentru a lupta și a câștiga simultan în Europa, Orientul Mijlociu și Asia. Comisia SUA pentru Strategia Națională de Apărare, desemnată de Congresul SUA să revizuiască construcția Pentagonului, merge mai departe, cerând o armată care să poată învinge simultan China, Rusia, Iranul și Coreea de Nord, zdrobind în același timp grupurile teroriste de partea cealaltă.
„Dacă e să mă întrebați pe mine, aceasta este o strategie de război 4,5”, zice analistul. Care adaugă că dilema este că toate aceste opțiuni sunt proaste!
Sunt americanii pregătiți?
Deficiența evidentă a construcției unui singur război este că SUA, indiferent dacă vor sau nu, ar putea fi nevoite să lupte în mai mult de un „teatru”, ca în al Doilea Război Mondial – și dacă se pregătește doar pentru unul, ar putea pierde în celelalte. Mai rău, poziția de un singur război ar putea îndrăzni de fapt inamicii să devină agresivi, dacă ei cred că SUA sunt deja preocupate pe un alt front. Să spunem că SUA se luptă cu China în strâmtoarea Taiwan; Coreea de Nord ar putea concluziona că acesta este un moment bun pentru a ataca Coreea de Sud.
În termeni generali, SUA nu poate pretinde în mod credibil să rămână un lider global, cu alianțe și angajamente în multe locuri, dacă sunt gata să lupte într-un singur loc.
Un dezavantaj al construcției de război cu trei (sau 4,5) este că SUA nu își pot permite. Washingtonul trece de la o criză bugetară la alta (termenul limită bugetar de luna viitoare este aproape), iar dobânda pentru datoria guvernamentală depășește deja cheltuielile militare, punctează Kluth.
Sunt americanii pregătiți să dubleze sau să tripleze cheltuielile de apărare față de cota lor din PIB în timpul Războiului Rece? Chiar și Comisia pentru Strategia Națională de Apărare a SUA admite că această construcție menționată ar necesita taxe mult mai mari și reduceri mari la capitolul sănătate și securitate socială.
Politica și „spirala”
Dezavantajul și mai mare este că o politică cu trei războaie ar declanșa o „spirală” cunoscută în relațiile internaționale ca o „dilemă de securitate”. Creat în 1950, acest termen se referă la orice situație în care un stat (SUA, în acest caz) se simte amenințat și se înarmează, speriindu-și astfel adversarii (China, să zicem) să se înarmeze mai repede, ceea ce apoi sperie și mai mult și așa mai departe. Această logică se aplică războiului convențional și nuclear. „Nu e bun”, mai spune analistul Bloomberg.
Trapa de evadare preferată în aceste jocuri de război tot mai sumbre a devenit cuvântul „aliați”. Deoarece SUA nu poate descuraja sau învinge toți actorii răi ai lumii de la sine, au nevoie de ajutorul prietenilor. Așadar, partenerii europeni NATO trebuie să-și intensifice apărarea împotriva Rusiei. Iar Japonia, Australia și ceilalți aliați asiatici trebuie să se pregătească să lupte cu China.
Toate aceste armate, marine, forțe aeriene și spațiale trebuie să lucreze împreună, furnizându-șe reciproc cu arme interoperabile (pentru ca toată lumea să le poată încărca și repara) și să lupte cu o singură strategie. Potrivit lui Kluth ar fi nevoie de o viziune complet nouă asupra lumii, peste o opoziție internă puternică, în capitalele de la Berlin la Canberra și Tokyo.
Trump a adus din neatenție în atenție un risc
Aliații au presupus de mult că SUA le vor veni în ajutor, nu ei în SUA. Ideea presupune, de asemenea, o revoltă fără precedent în birocrația de apărare, achiziții și planificare a Washingtonului, care slăbește cooperarea cu partenerii străini la fiecare pas.
Simpla abordare a subiectului îmbunătățirii relației SUA cu aliații săi ar trebui să-l descalifice pe Trump din funcție, pe baza a ceea ce știm despre el, conchide analistul. „El nu vede partenerii străini drept frați de arme cu care să păstreze pacea sau să câștige războiul. Cu mintea lui de tranzacționare meschină, el îi tratează în schimb ca un vânzător de mașini second-hand, îi salută pe cei care merg pe jos.
„Acestea fiind spuse, dacă Trump nu are răspunsuri, nici Harris, cel puțin până acum, nu are. Cel mai înfricoșător lucru despre dezbaterea de săptămâna trecută ar putea fi că, în crizele sale febrile de logoree, Trump a adus din neatenție în atenție un risc pe care trebuie să îl discutăm cu toții, și nu doar în SUA”, conchide Andreas Kluth, editorialist Bloomberg Opinion, care acoperă diplomația SUA, securitatea națională și geopolitica.
Citiți și: De ce Al Treilea Război Mondial ar prinde România cu chiloții în vine
