În Biserica Ortodoxă Română există, potrivit calendarului ortodox, trei sâmbete destinate pomenirii celor adormiţi sau, cum se mai spune în popor, „ale moşilor”. Sâmbăta cu Moșii de toamnă este cea de-a treia.
Data moşilor de toamnă variază de la an la an. Moșii de Toamnă în 2024 vor fi prăznuiți pe data de 2 noiembrie. Această zi, cunoscută și sub numele de Sâmbăta Morților, este momentul în care credincioșii se adună la biserică pentru a-și aminti „de cei adormiţi dintr-un neam”, după cum se spune.
Una din cele mai mari Sâmbete a morților sau Sâmbete a moșilor este și Sâmbăta care se numește prin Bucovina Moșii de toamnă, Moșii cei mari, una din cele trei Sâmbete a morților. Iar prin țară poartă numele de Moșii de Sâmedru sau Moșii de Sfântul Dumitru, notează Muzeul Țăranului. Sfântul Dumitru (sau Dimitrie) Izvorâtorul de Mir este sărbătorit în fiecare an pe 26 octombrie, în calendarul ortodox.
Ca moși, adică drept bucate sau pomană, se dă grâu fiert cu unt sau untură, cu lapte sau brânză. Colacii și lumânările obișnuite nu lipsesc. Când se împart acești moși, se face următoarea menire: „Voi moși, strămoși/ Să-mi fiți tot voioși,/ Să-mi dați spor în casă,/ Cu mult pe masă,/ Cu mult ajutor/ În câmpul cu flori”, conform Tudor Pamfile – „Sărbătorile la români. Sărbătorile de toamnă și Postul Crăciunului. Studiu etnografic” (1913).
Moșii de toamnă semnificații Foto Ziarul Lumina
Moșii – cei adormiți
În tradiția populară românească, Mosii de toamnă sunt strâns legați de sărbătoarea Sfântului Dumitru și sunt numiți și „Mosii de Samedru”. Împreună cu Mosii de iarnă, formează ceea ce tradiția populară numește „Mosii cei mari din an”.
Biserica îi numește pe cei trecuți în viața de dincolo „adormiți”, termen care are înțelesul de stare din care te poți trezi. Ea nu vorbește de trecere într-o stare de neființă, ci de trecere dintr-un mod de existență în alt mod de existență, conform cluj24.ro.
Cu apelativul „moși” sunt numiți nu doar morții, ci și principalele sărbători ce le sunt consacrate, precum și pomenile făcute pentru ei. Din zilele de Moși amintim: „Moșii de primăvară” (de Macinici), „Moșii de vară” (sâmbăta dinaintea Rusaliilor), „Moșii de toamnă” (în prima sâmbătă din luna noiembrie), „Moșii de iarnă” (sâmbăta dinaintea Duminicii lăsatului sec de carne). Simion Florea Marian menționa în lucrarea „Trilogia vieții”, „că pe tot parcursul anului, în spațiul românesc există 20 de zile de Moși”. Cuvântul „moși” vine de la „strămoși”, și se referă la persoanele trecute la cele veșnice.
Cel mai important lucru de făcut la Moșii de toamnă
La Moșii de toamnă „îi pomenim pe strămoşii, moşii, părinţii, fraţii, surorile, fiii, fiicele noastre trecuţi la Domnul şi „a tuturor sufletelor celor dintr-o rudenie şi seminţie cu noi, care mai înainte au adormit în nădejdea învierii şi a vieţii veşnice”, spune Pr. Ciprian Florin Apetrei
„Cel mai important lucru pe care-l putem face pentru cei din neamul nostru mutaţi din această lume este rugăciunea, pe care trebuie să o intensificăm mai ales la cele trei soroace de peste an de pomenire generală a morţilor. Spre exemplu, mâine, când sunt Moşii de toamnă, fiecare dintre noi, creştinii ortodocşi, trebuie să meargă la biserică şi să participe la slujba Utreniei, la Sfânta Liturghie, urmată de slujba Parastasului, unde ne rugăm şi-i pomenim pe cei adormiţi din neamurile noastre”, potrivit aceleiași surse.
Ce se împarte de Moșii de toamnă
La Moșii de toamnă românii pregătesc mai multe produse frumos așezate într-un coș pentru a le duce la biserică și a fi sfințite. Printre aceastea se numără, în funcție și de zona din care provin, următoarele: o farfurie cu colivă și pahare din plastic cu colivă pentru a fi ulterior împărțite; prescure sau colac împletit; o sticlă de vin; lumânări; pachete cu diverse alimente de împărțit (fructe, legume, dulciuri, mâncare gătită în casă). Nu se împart de Sâmbăta Morților alcool și țigări, dar și obiecte care i-au aparținut cândva persoanei decedate, după cum notează realitatea.net. Moșii de toamnă prezintă și o serie de tradițiișisuperstiții pe care oamenii le țin pentru a avea noroc șisănătate.
Tradiția spune că în această zi este bine să fim împăcăți cu toți, să fim îmbrăcațicurat, iar femeile săaibă capul acoperit. De asemenea, înaceastă zi nu este bine săspălămsausăfacem alte munci.
De asemenea, tradiția creștină mai spune că ofrandele oferite pentru sufletul celui adormit au puterea să mijlocească pe lângă Dumnezeu pentru iertarea unor păcate, săvârșite de acesta cu gândul sau cu fapta, în timpul vieții. Printre multele obiceiuri legate de Sâmbătă Morților, există și cel al finilor care se duc lanași cu colăcei. Obiceiul anticipează darul colacilor mari, pe care finii îl vor duce nașilor de Crăciun.
Cât privește superstițiile legate de Moșii de toamnă, iată câteva dintre acestea: gospodinele nu dau cu mătura ca să nu ridice praful în ochii răposaţilor, nu spală şi nu aruncă gunoiul ca să nu ajungă în mâncarea morţilor; credincioșii se roagă atât pentru cei din iad, cât și pentru cei din rai; se dă pomană mâncare gătită; se spune că sufletele morţilor coboară pe pământ; nu se circulă noaptea, pentru că sufletele morţilor colindă neîncetat.
Redactor șef Documentare externă Rompres – actuala Agerpres, editor al Edițiilor de Colecție – Jurnalul Naționa editor al Jurnalului de Duminică – supliment al Jurnalului Național jurnalist online și print la Evenimentul Zilei senior editor la Revista CARIERE contributor la Elita României ș.a.