Revelionul pe rit vechi (sau pe stil vechi) se sărbătorește în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Această dată corespunde zilei de 31 decembrie din calendarul Iulian.
Astfel, ziua de 14 ianuarie devine prima zi a noului an pentru credincioșii de stil vechi. Sârbii, ucrainenii, rușii și lipovenii sărbătoresc Revelionul în noaptea de 13 spre 14 ianuarie. Este data Anului Nou pe rit vechi, respectată de creștinii care au rămas la calendarul Iulian și nu au trecut la cel nou, folosit în prezent de majoritatea lumii. Pentru comunitățile de sârbi, ucraineni, ruși lipoveni, dar și pentru mulți români din zonele de interferență culturală, petrecerea începe din nou în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, când se va sărbători Revelionul pe rit vechi.
Revelionul pe stil vechi – Tradiții
Seara de 13 ianuarie seamănă mult cu cea de 31 decembrie. În satele ucrainene se păstrează „Malanca”, un obicei în care se folosesc măști și costume. Tinerii pocnesc din bice, aprind focuri, fiindcă se spune din bătrâni că aceste obiceiuri alungă spiritele rele și ghinionul acumulat în anul care tocmai se încheie.
În casele sârbilor, există obiceiul de a se sparge paharele. După ce se ciocnește prima cupă de șampanie la miezul nopții, paharul este aruncat pe podea, cioburile simbolizând ruperea de problemele și necazurile din anul ce a trecut. De asemenea, în această perioadă se respectă și o serie de superstiții, în special în dimineața zilei de 14 ianuarie. Membrii familiei se spală pe față cu apă dintr-un vas în care se pune un ban de aur sau argint. Se crede că asta aduce sănătate și prosperitate.
Superstiții de Revelionul pe stil vechi
Copiii merg din casă în casă și aruncă boabe de grâu, orz sau porumb, urând gazdelor roade bogate. Fetele nemăritate pun busuioc la fântână sau afară. Dacă a doua zi găsesc brumă pe el, tradiția spune că se vor căsători în acel an.
Prima persoană care intră în casă în noul an trebuie să fie un bărbat, pentru a aduce noroc. Nu se face curățenie și nu se aruncă gunoiul în prima zi din an, pentru a nu „arunca” norocul din casă.
La fel ca și în cazul celor care sărbătoresc Revelionul pe stil nou, masa de sărbătoare pe Revelionul pe stil vechi este bogată, iar gazdele pun pe masă tot ce au mai bun. Nu lipsesc gustările precum ardeiul umplut cu caimac, zacusca și salatele sârbești, alături de mezeluri și afumături de casă. Cei care preferă ceva mai ușor găsesc și pește cu legume, potrivit Discoverdobrogea.ro.
Alte obiceiuri de Revelionul pe stil vechi
În anumite regiuni, încă se mai păstrează unul dintre cele mai vechi obiceiuri de la sat. Fetele tinere, nemăritate, pun busuioc afară, la fântâna din curte, iar a doua zi, dacă găsesc brumă depusă, atunci acesta poate fi un semn că se vor mărita chiar în acel an. Semănatul este un alt obicei popular în ziua de Anul Nou. Mai exact, copiii aruncă semințe de grâu, orz sau porumb prin casă ori curte și rostesc urări de noroc și rodnicie. Și credincioșii care sărbătoresc Revelionul pe rit vechi consumă pește în noaptea dintre ani, deoarece, potrivit tradițiilor vechi, carnea simbolizează prosperitate și o trecere mai ușoară prin necazurile de peste an.
Multe biserici ortodoxe încă recunosc datele de sărbătoare conform calendarului iulian. Anul Nou Ortodox nu rămâne static în calendarul gregorian, deoarece există schimbări între calendarele iulian și gregorian în timp. De exemplu, Anul Nou Vechi cade pe 14 ianuarie între 1901 și 2100, dar se va muta din nou în timp dacă se folosește în continuare calendarul iulian.
Calendarul iulian a fost revizuit în 1923, iar această versiune este mai în concordanță cu calendarul gregorian. Unele biserici ortodoxe urmează calendarul iulian revizuit, dar multe biserici ortodoxe încă urmează calendarul iulian mai tradițional, care are datele originale pentru sărbătorile creștine anterioare introducerii calendarului gregorian. De asemenea, Anul Nou Ortodox nu trebuie confundat cu începutul calendarului liturgic ortodox răsăritean, care începe în mod tradițional la 1 septembrie.
