Pentru mulți dintre oameni, calitatea vieții înseamnă o viață împlinită. Ce ar putea sta în calea ei? Mai mulți factori, dar uneori ceva neașteptat. Unii dintre psihoterapeuți evidenţiază că motivația şi încrederea în sine constituie factori importanţi ai calității vieții, iar fără aceștia…
„În meseria mea, am sesizat cât de mult încetinește progresul în terapie nivelul scăzut al încrederii în sine”, subliniază psihoterapeutul Adina Petre. E ca și cum această lipsa a încrederii în sine ține oamenii prizonieri. Psihoterapeutul evidenţiază că neîncrederea în propriile capacități – „lucru care generează sentimentul de nesiguranță și a temerilor permanente”, poate afecta calitatea vieții, oricât ar părea de neașteptat.
Tot de la specialist aflăm că un alt mod prin care lipsa încrederii în sine afectează calitatea vieții oamenilor este prin „a crea și menține relații interpersonale nesănătoase. Fie prin a nu manifesta granițe în relații și ajungând în dinamici codependente, „fie prin a trăi perpetuu în stări de extremă independență și a nu permite apropierea autentică de cineva, considerând că nu are nimic valoros de oferit în relații”.
Viața profesională și calitatea vieții
Acest fel de raportare la sine prin devalorificare, va ține o persoană în relații care dăunează și mai mult încrederii în sine, erodând subtil și stima de sine cu trecerea timpului.
Un alt mod prin care o încredere de sine scăzută afectează calitatea vieții, mai ales în rândul femeilor, se remarcă în viața profesională. „Atunci când nu există încrederea în sine, va exista multă îndoială în capacitatea decizională, multă evitare de a lua decizii, întârzierea parcursului ascendent în carieră și pierderea de oportunități. Privarea de creștere pe plan profesional și personal scade nivelul de împlinire și satisfacție legate de propria viață, de însemnătatea muncii noastre și de valoarea cu care noi contribuim în societatea din care facem parte”, mai evidenţiază Adina Petre.
Pe de altă parte, cercetători de la Universitatea din Londra și Universitatea din Manchester au analizat informații despre mai mult de 10.000 de bărbați și femei în vârstă de peste 50 de ani care făcut parte dintr-un studiu cu privire la îmbătrânire. Ei au analizat mai mulți indicatori diferiți ai bunăstării, inclusiv calitatea vieții, simptomele depresiei și cât de mulțumiți au spus oamenii că sunt de viața lor.
Cercetătorii au descoperit că, în ceea ce privește calitatea vieții, aceasta se înrăutățește pe măsură ce oamenii împlinesc vârsta de 60 de ani, dar că începe să scadă mult mai rapid când împlinesc 70 și 80 de ani. De asemenea, cercetătorii au observant cum calitatea vieții unui bărbat de 80 de ani se deteriorează, în medie, de două ori și jumătate mai repede decât a unui bărbat de 60 de ani.
Circumstanțe în calitatea vieții
Scăderea rapidă nu se explică pe deplin prin circumstanțe care sunt mai comune bătrâneții, cum ar fi văduvia sau starea de sănătate precară. Stephen Jivraj, autorul principal al studiului, a declarat că „inegalitățile în sănătate explică o parte a poveștii, dar rămâne un declin inexplicabil la cele mai înaintate vârste. Acest lucru este probabil să fie legat de realizarea propriei mortalități cauzată de debutul fragilității și pierderea oamenilor din jurul nostru în etapele ulterioare ale vieții”.
Simptomele depresiei cresc, de asemenea, dramatic după vârsta de 70 de ani, dar acest lucru se datorează în mare parte faptului că partenerii multor oameni au murit în acest moment al vieții lor. Oamenii în vârstă de 70 și 80 de ani au fost, totuși, cel mai probabil să raporteze că sunt mulțumiți de viața lor, în ciuda faptului că au o calitate mai slabă a vieții și mai multe simptome de depresie decât cei de 50 și 60 de ani.
În altă ordine de idei, dar pe aceeași temă, România a coborât în 2024 pe locul 44 în clasamentul privind calitatea vieţii şi bunăstarea socială, din 170 de ţări, potrivit unui studiu.
Progresul social la nivel global nu a mai crescut
Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieţii şi bunăstarea socială a cetăţenilor din 170 de ţări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – şi anume hrană şi îngrijire medicală de bază, apă şi salubritate, locuinţă şi siguranţă personală -, pentru cele care ţin de bunăstare – accesul la educaţie de bază, accesul la informaţii şi comunicaţii, sănătatea şi bunăstarea, calitatea mediului – şi pentru elementele care ţin de oportunităţi – drepturile personale, libertatea personală şi de alegere, incluziunea, accesul la educaţie avansată. În baza punctajului acordat, ţările din clasament sunt grupate în şase categorii, în mod descrescător.
„Această ediţie a raportului confirmă, din păcate, predicţiile ediţiei anterioare şi arată că indicele care măsoară progresul social la nivel global nu a mai crescut în 2023, ceea ce reprezintă o premieră de când este efectuată această analiză. În contextul provocărilor generate de instabilitatea economică, de tensiunile geopolitice şi de schimbările climatice, mai mult de trei sferturi din ţările analizate – adică patru din cinci persoane din lume – au stagnat. Sau chiar au scăzut din punctul de vedere al progresului social, din cauza declinului înregistrat de două dintre dimensiunile analizate la nivel global, şi anume accesul la educaţie avansată şi calitatea mediului înconjurător” a spus Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte România şi Moldova.
Citiți și: Programul care pregătește tinerii pentru reușita în viață
