Călin Georgescu a primit o hotărâre la Curtea de Apel București. Instanța a decis să încuviinţeze părţilor proba cu înscrisuri la dosar, în dosarul în care au fost anulate alegerile prezidențiale.
La o zi după procesul din 30 decembrie, Călin Georgescu a primit o hotărâre la Curtea de Apel București. Instanța a decis, pe fond, să încuviinţeze părţilor proba cu înscrisurile de la dosar. Este vorba despre dosarul în care Călin Georgescu a cerut instanţei anularea deciziei Biroului Electoral Central (BEC) care a anulat alegerile prezidenţiale.
Călin Georgescu hotărâre la Curtea de Apel
Curtea de Apel București a publicat pe site-ul instanței de judecată minuta în care se arată că se încuviinţeze părţilor proba cu înscrisurile de la dosar. În acest proces de la Curtea de Apel București, Călin Georgescu și Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept apar în calitate de contestator. Candidatul care a câștigat primul tur de scrutin la alegerile prezidențiale a dat în judecată Biroul Electoral Central (BEC), Guvernul României, Curtea Constituţională a României (CCR), pe preşedintele Klaus Iohannis, Ministerul Apărării Naţionale, Statul Major al Apărării şi pe şeful acestuia, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, SRI şi pe Elena Lasconi.
Ce a decis instanța
Oficiul de stiri vă prezintă hotărârea de la Curtea de Apel București privitoare la Călin Georgescu și alegerile prezidențiale, așa cum a fost publicată pe site, în dosarul în care au fost anulate alegerile prezidențiale.
„Solutia pe scurt: Respinge excepţia nelegalei constituiri şi compuneri a instanţei, invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca neîntemeiată. Încuviinţează în principiu cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude. Respinge restul cererilor de intervenţie accesorie, ca inadmisibile. Respinge cererile de intervenţie principală, ca inadmisibile. Încuviinţează părţilor proba cu înscrisurile de la dosar. Respinge restul probelor solicitate de contestatori, ca neconcludente. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimatul Serviciul Român de Informaţii în privinţa excepţiei de nelegalitate a documentelor desecretizate Anexă la documentul nr. 791180/04.12.2024 şi Anexă la documentul nr. 791184/04.12.2024. Respinge excepţia de nelegalitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimatul Serviciul Român de Informaţii în privinţa excepţiei de nulitate a documentelor desecretizate Anexă la documentul nr. 791180/04.12.2024 şi Anexă la documentul nr. 791184/04.12.2024. Respinge excepţia de nulitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimata Direcţia Generală de Protecţie Internă în privinţa excepţiei de nelegalitate a documentului declasificat nr. 2081968/04.12.2024. Respinge excepţia de nelegalitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimata Direcţia Generală de Protecţie Internă în privinţa excepţiei de nulitate a documentului declasificat nr. 2081968/04.12.2024. Respinge excepţia de nulitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Respinge excepţia tardivităţii invocării excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a Biroului Electoral Central, invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca neîntemeiată. Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a Biroului Electoral Central, invocată din oficiu şi de reprezentantul Ministerului Public. Respinge cererea ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană care a rămas fără capacitate de folosinţă. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimata Autoritatea Electorală Permanentă, ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei de interes invocată de intimata Autoritatea Electorală Permanentă, ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de intimatul Guvernul României, ca neîntemeiată. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Ministerul Apărării Naţionale. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Statul Major al Apărării şi Şeful Statului Major. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Serviciul Român de Informaţii. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Preşedintele României. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude, ca neîntemeiată. Cu recurs, în 5 zile de la pronunţare, ce se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi, 31.12.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.”.
Călin Georgescu hotărâre la Curtea de Apel
Călin Georgescu hotărâre la Curtea de Apel. Coaliția PSD-PNL-UDMR a stabilit, în ședința de Guvern din 28 decmbrie 2024, de la Palatul Victoria, calendarul pentru alegerile prezidențiale 2025. Astfel, alegerile prezidențiale ar putea avea loc pe 23 martie 2025 primul tur și pe 6 aprilie 2025 turul al doilea. Însă, decizia trebuie oficializată într-una dintre viitoarele ședințe de Guvern. În ultima ședință de Guvern, din data de 30 decembrie 2024, nus-a luat o decizie în acest sens. În aceeași zi a fost și procesul lui Călin Georgescu la Curtea de Apel București. Decizia de a organiza alegerile prezidențiale în 2025 a fost luată după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat pe 6 decembrie primul tur al alegerilor prezidențiale 2024, câștigat surprinzător de Călin Georgescu. Hotărârea CCR, una fără precedent în istoria României, a fost luată prin vot, în unanimitate, de toți cei 9 judecători, cu doar două zile înaintea turului 2 al alegerilor prezidențiale. În turul 2, programat pentru 8 decembrie, urmau să se înfrunte Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR).