Busola Competitivității, așa-zisul program economic propus de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru cel de-al doilea mandat al său în fruntea Executivului european, este practic o reluare a principiilor și ideilor din Green Deal care au pus economia UE la pământ în ultimii ani, la care se adaugă o serie de idei pompoase, fără soluții concrete prin care ar putea fi puse în practică, dar care ridică serioase semne de întrebare cu privire la ce viață pregătesc factorii de decizie pentru europenii de rând.
Busola Competitivității pune în centru biotehnologia
Busola Competitivității folosește ca temă recurentă a programului ”reducerea decalajului de inovare”. În loc să vină cu soluții concrete la problemele cu care se confruntă industria și agricultura din Europa, documentul insistă pe ”inovațiile” care vor schimba viața cetățenilor din Uniune.
Multe din aceste ”inovații” vor fi legate de biotehnologie, care în viziunea Ursulei von der Leyen ”deține un potențial mare de competitivitate în diferite sectoare, de la cel farmaceutic la agricultură, la energie, la alimente și hrana pentru animale”.
”Europa trebuie să fie locul în care tehnologiile, serviciile și produsele curate de mâine sunt inventate, fabricate și comercializate, pe măsură ce ne menținem drumul către neutralitatea climatică”, arată documentul.
Iar strategia UE pentru bioeconomie va poziționa blocul comunitar pe o piață în expansiune rapidă, cu un potențial de creștere semnificativ în sectoarele materialelor pe bază de bio, bioproducție, biochimice și agrobiotehnologie.
În context, trebuie amintit că Bruxellesul este pe cale să elibereze primul permis de comercializare pentru ”carnea artificială” creată în laborator, cu fondurile Fundației Bill Gates, de către compania olandeză Rosameats, care se prezintă drept ”Monsanto-Bayer-ul agriculturii celulare”!
În plus, trebuie arătat că în 2024 Comisia Europeană a interzis Ungariei și Italiei să voteze legile prin care cele două țări au vrut să interzică pe teritoriul lor comercializarea oricărui tip de carne artificială.
Mai mult decât atât, Comisia Europeană tocmai a autorizat lansarea pe piață a pulberii din larve de Tenebrio Molitor (viermele de făină), ca fiind un nou aliment.
”Pudra din viermi de făină poate fi folosită la prepararea diverselor produse alimentare precum pâinea și brânzeturile.”, se arată în Regulamentul UE nr. 2025/89, publicat pe 21 ianuarie 2025.
Totul pentru a reduce dependența de combustibilii fosili, se mai arată în Busola Competitivității, document care nu răspunde în niciun fel gravelor probleme cu care se confruntă agricultorii europeni dar care propune, iată, biotehnologia ca soluție alternativă.
Busola Competitivității și ”industria verde”
Busola Competitivității arată că Ursula von der Leyen nu se dezminte și intenționează ca Uniunea Europeană, sub conducerea sa, să continue pe drumul care a dus la prăbușirea economiei în țările blocului comunitar, la prăbușirea nivelului de trai al europenilor și la revoltele de stradă de o amploare fără precedent ce au avut loc în 2023 și 2024 în Europa.
Cei trei piloni ai Green Deal – tranziția energetică, digitalizarea și economia circulară, bazată pe reciclare și consum redus de resurse – sunt în continuare prezenți, ba chiar li se alocă un loc de cinste în așa-zisa Busolă a Competitivității.
Deși Ursula von der Leyen recunoaște ca fiind adevărate concluziile Raportului Draghi, publicat anul trecut, care trăgea un foarte puternic semnal de alarmă cu privire la faptul că blocul comunitar trece printr-o ”gravă criză existențială” și ”este condamnat” dacă nu va face ”reforme radicale, printr-o nouă strategie industrială, pentru a-și asigura competitivitatea”, soluțiile propuse pentru rezolvarea problemelor economice se bazează pe aceleași idei care au dus la apariția acestor deficiențe.
Astfel, Von der Leyen insistă în Busola Competitivității că Uniunea Europeană ”își va menține cursul cu privire la obiectivele Pactului Verde European – Green Deal” și că obiectivele climatice nu se vor schimba.
Or, tocmai aceste obiective climatice sunt cele care au dus la scumpirea puternică a energiei în Uniunea Europeană, care a atras după sine prăbușirea competitivității companiilor din țările blocului comunitar, în raport cu rivalele lor din SUA și China.
Trebuie arătat faptul că războiul din Ucraina este doar o marotă de care uzitează liderii UE, atunci când se justifică în legătură cu explozia prețului energiei în Uniunea Europeană.
Prețurile la energie, moartea competitivității în UE
Prețurile la energie au crescut puternic începând cu anii de dinaintea războiului. Dacă electricitatea industrială avea un preț de 144,92 dolari americani per MWh în 2017, acesta a intrat pe o tendință puternic ascendentă după cum urmează: 150,68 dolari/MWh în 2018, 153,55 dolari în 2019, 158,23 dolari în 2020, 181,56 dolari/MWh în 2021, (plus 25% în intervalul 2017-2021) anul de dinaintea începerii războiului din Ucraina.
Pentru comparație, prețul la electricitatea industrială în SUA a crescut în intervalul 2017 – 2021 de la 68,76 la 72,64 dolari/MWh (plus 6%), potrivit Politico.
Mai mult decât atât, Busola Competitivității insistă pe ”tranziția ecologică a industriei tradiționale” și pe ”extinderea noilor tehnologii ecologice”, care se vor afla în centrul noului program economic (sic!) al Ursulei von der Leyen, de profesie ginecolog.
Măsuri mai detaliate cu privire la modul în care se poate realiza acest lucru vor fi anunțate o dată cu lansarea Clean Industrial Deal, la sfârșitul lunii februarie.
În plus, Comisia Europeană se va concentra și pe ”eficiența resurselor și pe stimularea utilizării circulare a materialelor”, Busola Competitivității păstrând în centrul strategiilor economice ale Uniunii Europene ideile din Green Deal vizând sustenabilitatea, reciclarea și designul ecologic, pe care Ursula von der Leyen speră să le transforme în directive prin Legea economiei circulare.
Inteligență artificială în plină criză de energie

În timp ce concurența între Statele Unite și China în domeniul inteligenței artificiale – AI a devenit acerba la începutul acestui an, Comisia Europeană este încă, prin vocea Ursulei von der Leyen, la stadiul declarațiilor programatice și al angajamentelor pline de patetism.
În condițiile în care țările din Uniunea Europeană trec de ani de zile printr-o prelungită criză energetică, iar despre inteligența artificială se cunoaște că este mare consumatoare de energie, Busola Competitivității vorbește despre o strategie continentală vizând AI, infrastructuri de date și de calcul, stocări în cloud și înființarea unei rețele de ”fabrici AI”, care să facă puterea de calcul a inteligenței artificiale accesibilă start-up-urilor, cercetătorilor și industriei.
”Comisia va mobiliza inițiativa publică și privată pentru a înființa noi Gigafabrici AI specializate în formarea de modele AI foarte mari, care să permită ecosisteme AI cheie în întreaga UE.”, se arată în Busola Competitivității.
Nu se precizează însă de unde vor fi asigurate aceste fonduri, în condițiile în care comisarul european pentru servicii financiare, Maria Luis Albuquerque, tocmai a spulberat posibilitatea ca o piață comună a capitalurilor din cele 27 de membre ale UE să se formeze prea curând, declarând miercuri că se va încerca în primă instanță o ”coaliție a celor dispuși”, semn că nu toți membrii blocului comunitar ar dori să participe la acest demers.
Comisia va propune o strategie de unire a datelor pentru a îmbunătăți și a facilita partajarea securizată a datelor private și publice, a simplifica regimul de reglementare și aplicarea acestuia și va accelera dezvoltarea sisteme sau aplicații noi.
Europa trebuie, de asemenea, să mențină o poziție de lider în tehnologiile cuantice, care pot revoluționa sistemele de criptare digitală care stau la baza programelor de securitate și comunicare de astăzi, se mai arată în programul Busola Competitivității.