Bucureștiul se transformă: restaurarea Hanului Solacolu de pe Calea Moșilor și reconstruirea Podului Calicilor din apropiere de Piața Unirii au devenit două dintre prioritățile bugetului Primăriei Capitalei din acest an. Despre ce este vorba.
Arhitecții consideră că este vorba despre două construcții simbol ale orașului care vor dezvolta zona culturală și de promenadă din vechiul București.
Hanul Solagolu a fost construit în 1859, dar acum zidurile se prebușesc de la o zi la alta. Podul Calicilor a fost demolat în anii 30, după o istorie de secole.
Bucureștiul a avut 145 de hanuri încă din secolul XVII, dar cele mai multe au dispărut la începutul veacului al XX-lea. Până astăzi s-au mai păstrat doar trei: Manuc şi Gabroveni, care sunt clădiri funcţionale în Centrul Vechi şi Solacolu, de pe Calea Moşilor Vechi, o clădire care se ruinează de ani buni şi este un periocol pentru trecători.
Primăria Capitalei vrea să refacă şi acest han. Şi Podul Calicilor de pe Dâmboviţa este inclus în bugetul din acest an.
Bucureștiul se transformă: Istoria Hanului Solacolu începe în 1859
„În luna martie vom începe lucrările la Hanul Solacolu, de punere în siguranță, pentru moment. Și în sfârșit avem încheiate documentațiile și avem bani și din împrumuturi și din bugetul local pentru Podul Calicilor și pietonalul pe lângă Dâmbovița de la Piața Unirii la Izvor”, spune pe Facebook, dar și potrivit TVR, Nicușor Dan, primarul general al Capitalei.
Istoria Hanului Solacolu începe în 1859, când este construit la inițiativă fraților Solagoglu. Aceasta clădire a avut însă o viață tumultoasă. Este afectată de un incendiu în timpul celui de-al Doilea război mondial. În 1990 trece în administrarea Primăriei Capitalei, iar din 1997 face parte din planurile municipalității de refacere a întregului centru istoric. Numai că până în ziua de azi a ajuns o ruină.
Bucureștiul se transformă: Podul Calicilor a dispărut în anii 30
Podul Calicilor traversa Dâmbovița dinspre strada Șelari spre Sfinții Apostoli. Construcția a dispărut odată cu resistematizarea zonei Unirii, în anii 30. Și podul, și hanul, fac parte din planurile arhitecților bucureșteni pentru revigorarea memoriei urbane.
„Toată zona centrală a Bucureștiului are nevoie ca de apă de spații de întâlnire, de spații culturale ample. În momentul când va apărea acest spațiu public, se vor produce niște transformări acolo, legate de spațiul urban. Legarea celor două zone ale Bucureștiului nu e doar acest proiect de pod, ci trebui gândit tot axul pietonal din ambele părți. Hanul va trebui gândit cu o anumită utilitate, pentru că va trebui să fie o lucrare sustenabila”, a declarat Emil Ivănescu, preşedintele filialei Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România, pentru TVR.
Proiectul bugetului Capitalei va fi supus dezbaterii Consiliului General în luna martie.
Citiți și:
