Contrar percepției publice, cei extrem de bogați nu se simt neapărat fericiți și împliniți. Adesea, aceștia se confruntă cu aceleași probleme emoționale ca și restul oamenilor.
Bogații nu sunt fericiți. Motivele, dezvăluite de psihoterapeuți
Terapeuții care îi consiliază pe milionari și miliardari au dezvăluit pentru CNBC că aceștia se luptă cu sentimente de izolare, depresie și paranoia.
“Majoritatea oamenilor nu pot înțelege cum pot avea probleme oamenii bogați. Ei resping preocupările de sănătate mintală ale oamenilor bogați ca fiind nesemnificative și de o importanță redusă,” a declarat Paul Hokemeyer, un psihoterapeut clinic care îi tratează pe unii dintre cei foarte bogați.
Bogații au sentimente de izolare, depresie și paranoia
Potrivit terapeuților consultați de CNBC, cei super-bogați se confruntă frecvent cu sentimente de izolare, depresie și paranoia – un spectru de emoții întâlnite și la alte persoane.
Una dintre cele mai comune probleme cu care se confruntă clienții lui Hokemeyer este izolarea cronică. “Ei trăiesc într-un mediu extrem de exclusivist al celor 1% din top, unde există foarte puțini oameni care împărtășesc realitățile lumii lor,” a explicat Hokemeyer, Psihoterapeutul a adăugat că, adesea, cei super-bogați nu se simt siguri pe ei, pentru că nu știu dacă sunt apreciați pentru cine sunt sau pentru ceea ce au.
Bogații nu sunt norocoși și fericiți
Relațiile lor sunt adesea definite de ceea ce pot oferi celorlalți, mai degrabă decât de identitatea lor autentică.
“Oamenii au tendința de a te vedea ca fiind norocos și fericit – niciuna dintre cele două nu poate fi adevărată,” a declarat Amanda Falkson, un alt psihoterapeut. Ea a remarcat că și cei foarte bogați se confruntă cu o gamă largă de emoții, cum ar fi durerea, traumele, pierderile și relațiile dificile. În plus, aceștia se confruntă și cu presiunea legată de gestionarea averii și de persoanele în care pot sau trebuie sau nu să aibă încredere.
„Bogăția poate fi destul de izolatoare… uneori toți ochii sunt ațintiți asupra ta pentru a vedea ce faci cu banii tăi”, a spus ea, menționând că unii clienți se confruntă cu presiunea legată de modul în care speră să fie amintiți și unde ar trebui să meargă banii – fie că este vorba de investiții, filantropie sau construirea unei moșteniri.
Bogații caută adevăratele motive pentru care oamenii le caută compania
Bogăția poate determina oamenii din jurul celor super-bogați să îi privească ca pe niște obiecte, observă Paul Hokemeyer. El explică că bogații sunt adesea văzuți ca ținte, iar relațiile lor pot fi alterate de interese ascunse. În consecință, bogații devin mai suspicioși față de motivele celorlalți de a se apropia de ei.
Oamenii bogați tind să aibă un statut social mai ridicat, iar cei care un nivel de trai mai scăzut sunt adesea atrași de ei. Aceștia din urmă ar putea să-i vadă pe cei bogați ca pe niște scări care să-i ridice în poziții mai puternice, a mai spus psihoterapeutul.
Bogații sunt bombardați de nesfârșite cereri
Psihoterapeutul a împărtășit că clienții săi sunt adesea bombardați de un flux nesfârșit de solicitări.
„Relațiile lor devin definite pentru ceea ce pot oferi altora, mai degrabă decât pentru ceea ce sunt ei înșiși”, a adăugat el. În acest context, cei super-bogați tind să devină mai suspicioși cu privire la motivele oamenilor de a se asocia cu ei.
Problemele bogaților
Adesea, soțul/soția mai înstărit(ă) poate simți că este “folosit(ă)” pentru bani, iar partenerul cu mai puține resurse financiare poate fi perceput(ă) ca un “căutător(ă) de aur.”
Există, de asemenea, o diferență între cei care și-au câștigat averea și cei care au moștenit-o sau au obținut-o brusc. Oamenii care au devenit bogați prin realizările proprii au un locus intern de control puternic, simțindu-se stăpâni pe viața lor și încrezători în capacitatea de a-și regenera averea. În schimb, cei care dobândesc brusc o avere – fie prin moștenire, fie prin vânzarea unei afaceri – pot avea dificultăți în adaptarea la noua lor situație financiară și statut, fiind mai puțin încrezători în gestionarea și menținerea averii lor.
Ce faci când nu mai e nevoie să muncești
Creșterea bruscă a averii poate duce la provocări de identitate existențială și la tensiuni în relații, a spus Falkson.
“Atunci când nu mai este nevoie să muncești, de unde îți iei sentimentul de sens, scop și structură? Devii un simbol de dolar ambulant? Unde mă încadrez social acum că nu mai fac parte din vechea mea lume?” a explicat ea, reflectând preocupările clienților săi.
“Bogăția nu ne înlătură nevoile umane. A avea un sens și un scop în viață sunt nevoi foarte importante,” a concluzionat Falkson.
