Luni 7 octombrie, la Ateneul Român din București, două biserici din România vor fi premiate, în cadrul unei ceremonii care include 26 de câștigători din toată Europa ai Premiilor pentru Patrimoniu „Europa Nostra 2024”.
Fiecare câștigător va primi suma de 10.000 de euro, potrivit reprezentanților „Europa Nostra”. Două monumente din România, Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca și Biserica Săsească din Alma Vii, au fost premiate la nivel european pentru modul cum au fost restaurate și redate patrimoniului cultural. Prestigioasele premii Europa Nostra recompensează modul prin care elemente de patrimoniu sunt restaurate și reintroduse în circuitul turistic, potrivit Radio România Brașov.
La competiție au participat peste 200 de proiecte din 18 țări. Dintre acestea, 26 de monumente au fost premiate. Biserica Sfântul Mihail reprezintă o bijuterie a arhitecturii gotice europene. Plasată în Piața Unirii din Cluj-Napoca, atrage mulți turiști.
În timpul restaurării biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca a fost restaurată, a fost descoperit și unul dintre cele mai frumoase încadramente din Europa. Acesta datează din 1528 și se diferențiază prin decorațiunile cu îngerași renascentiști și portretul gotic al preotului din acea perioadă, Johannes Kly.
„Istoria acestei biserici înseamnă istoria Clujului, oamenii aici si-au inceput viata prin botez și aici și-au încheiat viața, deci totul era legat de biserica parohială sute de ani….”, spune Radu Lupescu, arheolog.

Biserici din România recuperate prin intermediul lucrărilor complexe
O a doua ceremonie de recunoaștere a premiului pentru Biserica săsească din Alma Vii va avea loc în comunitate, în 10 octombrie. Inițiativa aparține Fundației „Mihai Eminescu Trust”, cu ajutorul căreia a fost restaurat lăcașul de cult. Construită în stil gotic în secolul al XIV-lea, cu ziduri înalte de piatră și turnuri, biserica a fost restaurată între 2015 și 2022 cu ajutorul Fundației Mihai Eminescu. Ceea ce a contat în ochii juriului a fost implicarea comunității locale în procesul de restaurare.
„După ce va fi summit-ul pentru cultură, în perioada 5 – 8 octombrie, cât mai sunt aici toți delegații, ne-am gândit să organizăm la Alma Vii o ceremonie. Comunitatea de aici ne-a motivat pe noi să începem acest proiect. În 2011 am reușit să primim bani de la o fundație din Olanda ca să facem proiectul tehnic. După aceea, în 2014 am reușit să obținem fondurile norvegiene”, a declarat președinta fundației, Caroline Fernolend.
Alți 500.000 de dolari au fost obținuți prin fondul ambasadorial american. Proiectul a presupus restaurarea unui reper cultural care simbolizează secole de istorie și meșteșug în pitorescul sat Alma Vii din Transilvania. Prin lucrările complexe a fost păstrată integritatea arhitecturală și istorică a bisericii, veche de peste 7 secole. În turnul de intrare în biserică a fost deschis și un punct gastronomic local.
Ateneul Român are marca Patrimoniului European
Evenimentul premiilor Europa Nostra – cea mai importantă rețea de organizații active în domeniul salvgardării patrimoniului de pe continentul european, au loc în cadrul Summit- ului-ul european al patrimoniului cultural din acest an, care are loc la București, în perioada 6-8 octombrie.
Summit-ul oferă o ocazie unică de a reflecta asupra importanței politice, economice, de mediu și societale a patrimoniului cultural pentru Europa și asupra viitorului proiectului european. Ediția din acest an este organizată de Europa Nostra, în cadrul proiectului de rețea „Agora patrimoniului cultural european”. Un proiect cofinanțat de Uniunea Europeană, în colaborare cu organizațiile din România care sunt active în rețeaua Europa Nostra, cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România.
Nu întâmplător ceremonia de decernare a Premiilor pentru Patrimoniul European 2024, în cadrul căruia cele două biserici din România vor dobândi recunoașterea europeană, se va desfășura la Ateneul Român: edificiul a primit recent Marca Patrimoniului European.
Comisia Europeană a acordat Ateneului Român şi altor șase situri din Uniunea Europeană “Marca patrimoniului european”, pentru rolul semnificativ jucat de acest edificiu în istoria şi cultura Europei. Distincţia a fost acordată de un juriu format din experţi independenţi din întreaga Europă. Pentru a primi “Marca patrimoniului european”, siturile trebuie să îndeplinească trei criterii: să-şi demonstreze semnificaţia europeană, să aducă la cunoştinţa publicului dimensiunea lor europeană şi să îşi demonstreze capacitatea operaţională de a desfăşura aceste activităţi.
„Ateneul Român a fost construit de societatea cu acelaşi nume la sfârşitul secolului al XIX-lea pentru a găzdui o bibliotecă publică, conferinţe, concerte de muzică clasică, expoziţii şi alte activităţi cultural-artistice, în cadrul misiunii sale de popularizare a culturii prin orice mijloace”, se precizează într-un comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti. Ateneului i s-a decernat în cadrul unei ceremonii la Anvers, Marca patrimoniului european, acordată de Comisia Europeană. Crearea Ateneului s-a înscris în procesul de modernizare a Principatelor Unite Române
Pe larg, Ateneul este un edificiu emblematic din Bucureşti. Începând din 1889, găzduieşte Societatea Filarmonică Română (în prezent Filarmonica „George Enescu”), fondată cu aproape două decenii în urmă pentru a disemina cultura muzicală şi pentru a populariza capodoperele compozitorilor clasici.