Într-un scenariu care aduce aminte de filmele polițiste de tipul “Big Brother“, un proiect de lege controversat se află pe masa Parlamentului. Polițiștii și jandarmii ar deveni adevărați spioni, dacă legea va fi votată în Senat. Iar cetățenii nu vor fi anunțați, vor fi înregistrați fără să-și dea acordul.
Înființarea unor brigăzi de filaj
Propunerea vizează înființarea unor brigăzi de filaj în cadrul forțelor de ordine, deschizând astfel calea pentru o posibilă supraveghere intensificată a cetățenilor. Conform proiectului, Ministerul de Interne ar putea avea structuri specializate de filaj, care ar avea dreptul să monitorizeze activitățile desfășurate în spațiul public, inclusiv să înregistreze audio și video.
Cum se folosesc tehnicile de supraveghere
Aceste brigăzi de filaj ar fi compuse din polițiști de frontieră, angajați ai Inspectoratului pentru Imigrări și jandarmi, iar utilizarea tehnicilor de supraveghere ar fi justificată doar în cazul în care există motive temeinice. Cu toate acestea, sindicaliștii reclamă faptul că nu sunt clar definite în proiectul de lege criteriile pentru stabilirea acestor motive temeinice. Astfel ar putea apărea abuzuri ale celor care vor fila cetățenii.
Potrivit declarațiilor unor experți în domeniu, precum Dan Saltelechi de la Europol, supravegherea audio-video a cetățenilor ar trebui să se facă doar în mod legal și numai atunci când există suspiciuni rezonabile și materiale probatorii care să justifice necesitatea unei astfel de acțiuni, sub autorizarea instanței, notează Observator.
Înregistrați fără consimțământ
Înregistrările audio-video se vor face fără consimțământul prealabil al persoanelor vizate. Astfel, oricine ar putea fi supus monitorizării și înregistrării în cazul în care există suspiciuni asupra anturajului sau comportamentului său.
În plus, proiectul de lege ar putea permite stocarea datelor bancare ale persoanelor monitorizate, alături de înregistrările audio și video. Această posibilitate ridică semne de întrebare referitor la respectarea drepturilor individuale. Și în această situație ar apărea riscul unor posibile abuzuri din partea autorităților.
Datele despre cetățeni care vor fi stocate
Iată cuprinsul unui articol din propunerea legislativă, referitor la informațiile care vor fi stocate:
“Cu privire la persoane, sunt prelucrate, după caz, următoarele date și categorii de date prin sisteme manuale și automate de evidență, mijloace foto- audio-video sau alte mijloace tehnice din dotare pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu:
a) numele și prenumele, numele anterior, numele de familie la naștere, pseudonimele sau poreclele;
b) sexul;
c) data și locul nașterii;
d) codul numeric personal;
e) seria și numărul actului de identitate;
f) cetățenia;
g) adresa de domiciliu și/sau reședință;
h) datele din pașaport/permisul de conducere/certificatul de înmatriculare al autovehiculului deținut/utilizat;
i) date privind plăcuțele de înmatriculare ale autovehiculelor deținute/utilizate;
j) ocupație, profesie și loc de muncă;
k) imaginea;
l) voce;
m) calitatea deținută în societăți /cod unic de înregistrare;
n) semnătură;
o) semnalmente;
p) semne particulare;
q) calitatea de suporter al unui club sportiv;
r) comportamentul, potrivit dispozițiilor Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 61 din Codul de Procedură Penală.”
Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va fi cel care ar putea să decidă cine trebuie înregistrat, cine trebuie să fie protejat sau cine trebuie urmărit.
Precizarea Ministerului Afacerilor Interne
“Având în vedere informațiile apărute în spațiul public privind așa-zisa “înființare a unor unități de filaj la Ministerul Afacerilor Interne”, Direcția Informare și Relații Publice este abilitată, pentru corecta informare a publicului, să transmită următoarele date:
Ministerul Afacerilor Interne a fost consultat în referire la propunerea legislativă înregistrată cu numărul PLX 776/2023, formulând punct de vedere favorabil, care a fost transmis Departamentului pentru Relația cu Parlamentul din cadrul Secretariatului General al Guvernului României, conform procedurilor legale.
Este în totalitate falsă informația potrivit căreia vor fi înființate unități care vor avea ca obiectiv „filarea” cetățenilor.
Prin proiectul de lege invocat se propune extinderea prevederilor și garanțiilor legale ce sunt în vigoare la nivelul Poliției Române, cu privire la utilizarea imaginilor în scopul asigurării ordinii publice și sancționării și prevenirii faptelor ilegale, prevederi care ar urma să fie aplicabile personalului Jandarmeriei Române, Poliției de Frontieră și Inspectoratului General pentru Imigrări.
În concret, este vorba despre aplicarea modalităților de lucru existente la nivelul Poliției Române, respectiv utilizarea imaginilor surprinse pe aparatele tip BodyCam și de polițiștii de frontieră, angajații Inspectoratului General pentru Imigrări și jandarmii, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, în zone publice.
În același timp, pot fi înregistrate, doar din spațiul public, nu și din cel privat, ocazional și nu cu caracter sistematic și continuu, imagini din timpul acțiunilor derulate de structurile MAI, în contextul existenței informațiilor cu privire la fapte penale produse în zona de intervenție.
Acest instrument este utilizat și de autoritățile de aplicare a legii din alte state, fiind o garanție a legalității acțiunilor și un instrument de conservare a mijloacelor de probă în scopul aflării adevărului și protejării drepturilor și libertăților cetățenești.
Totodată, este în totalitate falsă informația potrivit căreia ministrul Afacerilor Interne sau alte persoane din conducerea ministerului vor avea atribuții în a stabili ce persoane să fie înregistrate.
Ordinul de ministru la care se face referire în proiectul de lege urmează să stabilească doar regulile tehnice și organizatorice privind păstrarea, actualizarea și utilizarea bazelor de date. Acest act normativ va parcurge procedura de consultare publică, dezbatere și publicare în Monitorul Oficial.
Menționăm că prin acest proiect de lege sunt introduse garanții că imaginile surprinse pe dispozitivele anterior menționate nu vor fi folosite în alte scopuri decât cele stabilite prin lege, respectiv pentru apărarea ordinii și liniștii publice, drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și prevenirea și descoperirea infracțiunilor”, a transmis Direcția Informare și Relații Publice din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, citată de Antena3.
Cei critici față de acest proiect înregistrat cu numărul PLX 776/2023, susțin că propunerea deschide calea către o monitorizare excesivă și nejustificată a cetățenilor, sub pretextul că aceștia ar putea să comită infracțiuni.
Fără a fi dezbătut în Camera Deputaților, acest proiect de lege a primit aviz favorabil de la trei comisii și a fost adoptat tacit. Va fi supus votului final în Senat.
