BBC prezintă „patru scenarii pentru Groenlanda”, în contextul faptului că președintele ales al SUA, Donald Trump, și-a arătat recent interesul de a prelua controlul asupra acestui teritoriu.
Groenlanda este un teritoriu în mare parte autonom al Danemarcei, situat în Arctica și cea mai mare insulă din lume. Donald Trump a indicat pentru prima dată intenția de a cumpăra Groenlanda în 2019, în timpul primului său mandat de președinte, dar în această săptămână a mers mai departe, „refuzând să excludă forța economică sau militară care să preia controlul asupra acesteia”, după cum notează BBC.
Oficialii danezi și europeni au răspuns negativ, spunând că Groenlanda nu este de vânzare și integritatea ei teritorială trebuie păstrată. Așadar, cum s-ar putea desfășura această situație neobișnuită, cu doi aliați NATO în dezacord asupra unui teritoriu imens care este acoperit în proporție de 80% cu gheață, dar are o bogăție minerală considerabilă neexploatată?
Și cum ar putea afecta rezultatul final aspirațiile de independență în rândul populației de 56.000 de locuitori ai Groenlandei, sub control danez timp de 300 de ani? „Aici analizăm patru scenarii posibile pentru viitorul Groenlandei”, potrivit BBC.
Primul scenariu pentru Groenlanda
Trump își pierde interesul și nu se întâmplă nimic – este primul scenariu prezentat de BBC. Este argumentat prin faptul că există speculații că mișcarea lui Trump este doar o fanfaronadă, menită să determine Danemarca să consolideze securitatea Groenlandei în fața amenințării reprezentate de influența tot mai mare a Rusiei și Chinei în regiune.
Luna trecută, Danemarca a anunțat un nou pachet militar în valoare de 1,5 miliarde de dolari (1,2 miliarde de lire sterline) pentru regiunea arctică. Acesta fusese pregătit înainte de declarațiile lui Trump, dar anunțul făcut la doar câteva ore după acestea a fost descris de ministrul danez al apărării drept o „ironie a sorții”.
„Ceea ce a fost important în declarațiile lui Trump a fost că Danemarca trebuie să-și îndeplinească obligațiile în Arctica sau să lase SUA să o facă,” spune Elisabet Svane, corespondent politic principal al ziarului Politiken. Cu toate acestea, independența Groenlandei este pe agendă de mulți ani, iar unii susțin că dezbaterea ar putea chiar să se îndrepte în direcția opusă. „Am observat în ultimele zile că premierul Groenlandei este mai calm în comentariile sale – adică da, vrem independență, dar este un obiectiv pe termen lung,” spune Svane.
Putin „urmărește îndeaproape” revendicarea Groenlandei de către Trump Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia monitorizează îndeaproape situația, după ce președintele ales al SUA, Donald Trump, a refuzat să excludă o acțiune militară pentru a prelua Groenlanda de la Danemarca, potrivit BBC. Marc Jacobsen, profesor asociat la Colegiul Regal Danez de Apărare, consideră că acest episod reprezintă o încercare a lui Trump de „a-și stabili poziția înainte de a prelua funcția,” în timp ce Groenlanda folosește ocazia pentru a-și spori autoritatea internațională, un pas important către independență.
Chiar dacă Trump și-ar pierde acum interesul pentru Groenlanda, ceea ce profesorul Jacobsen consideră cel mai probabil scenariu, el a reușit totuși să aducă această problemă în prim-plan.
Al doilea scenariu pentru Groenlanda
Există un consens general în Groenlanda că independența se va întâmpla, mai devreme sau mai târziu, și că, dacă Groenlanda votează pentru aceasta, Danemarca va accepta și va ratifica decizia.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca Groenlanda să voteze pentru independență fără garanții că va putea păstra subvențiile pe care le primește în prezent de la Danemarca, folosite pentru a finanța servicii precum sistemul de sănătate și cel de asistență socială.
„Premierul Groenlandei poate fi combativ acum, dar, dacă va convoca un referendum, va avea nevoie de o narațiune convingătoare despre cum va salva economia și sistemul de asistență socială al Groenlandei,” a declarat Ulrik Gad, cercetător principal la Institutul Danez pentru Studii Internaționale, pentru BBC.
Un posibil pas următor ar putea fi o asociere liberă – un aranjament similar cu cel pe care SUA îl au în prezent cu statele din Pacific, cum ar fi Insulele Marshall, Micronezia și Palau.
Danemarca s-a opus anterior acestui statut atât pentru Groenlanda, cât și pentru Insulele Feroe, dar, potrivit Dr. Gad, actualul prim-ministru, Mette Frederiksen, nu este categoric împotrivă.
Cu toate acestea, chiar dacă Groenlanda ar reuși să se desprindă de Danemarca, a devenit clar în ultimii ani că nu poate scăpa de influența SUA. Americanii nu au plecat niciodată cu adevărat după ce au preluat controlul insulei în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și consideră Groenlanda vitală pentru securitatea lor. Un acord din 1951 a reafirmat suveranitatea de bază a Danemarcei asupra insulei, dar, în esență, a oferit SUA libertatea de a face ceea ce dorește. Dr. Gad a declarat că oficialii groenlandezi au fost în contact cu ultimele două administrații americane în legătură cu rolul Washingtonului. „Acum știu că SUA nu vor pleca niciodată,” a conchis el, potrivit BBC.
Al treilea scenariu pentru Groenlanda
BBC notează că au existat speculații că retorica economică a lui Trump ar putea reprezenta cea mai mare amenințare pentru Danemarca: SUA ar putea crește drastic tarifele pentru produsele daneze sau chiar pentru cele ale UE, forțând Danemarca să facă concesii în privința Groenlandei.
Profesorul Jacobsen afirmă că guvernele daneze s-au pregătit pentru un astfel de scenariu, și nu doar din cauza teritoriului arctic. Trump a amenințat cu impunerea unor tarife universale de 10% pentru toate importurile din SUA, ceea ce ar putea, printre altele, să perturbe semnificativ creșterea economică europeană. Unele companii daneze și europene iau deja în considerare deschiderea unor baze de producție în SUA.
Printre opțiunile posibile pentru creșterea tarifelor se numără invocarea Legii Internaționale a Puterilor Economice de Urgență din 1977 (IEEPA), a explicat Benjamin Cote, de la firma internațională de avocatură Pillsbury, pentru site-ul MarketWatch.
Potrivit analiștilor, industria farmaceutică daneză ar putea fi una dintre principalele industrii daneze care ar putea fi afectate. SUA primesc din Danemarca produse precum aparate auditive și majoritatea insulinei necesare, inclusiv medicamentul pentru diabet Ozempic, produs de compania daneză Novo Nordisk.
Al patrulea și ultimul scenariu
„Opțiunea nucleară” – este al patrulea și ultimul scenariu luat în calcul de BBC, care evidențiază că e un scenariu care „pare nerealist, dar având în vedere că Trump nu a exclus acțiunea militară, trebuie luată în considerare”,
Practic, nu ar fi greu pentru SUA să preia controlul, având în vedere că deja au baze și numeroși soldați în Groenlanda.
„SUA au deja control de facto,” spune profesorul Jacobsen, adăugând că remarcile lui Trump păreau neinformate și că nu înțelegea scopul lor.
Dr. Gad spune că Trump sună ca președintele chinez Xi Jinping vorbind despre Taiwan sau Vladimir Putin din Rusia vorbind despre Ucraina: „Spune că este legitim să luăm această bucată de pământ. Dacă îl luăm în serios, acesta este un semn rău pentru întreaga alianță occidentală”.
Citiți și:
