BBC: De ce își continuă afacerile în Rusia anumite companii străine

În contextul unui război istovitor, care a rezultat în zeci de mii de victime civile și condamnarea internațională a Rusiei, companiile riscă să își păteze grav reputațiile dacă aleg să rămână acolo. În plus, o combinație de aspecte ale relațiilor publice internaționale (condamnare, sancțiuni și riscuri ale interferențelor guvernului rus) a oferit companiilor motive întemeiate pentru a părăsi țara după izbucnirea conflictului.

„Unii au decis să rămână, alții au decis să plece foarte rapid, iar alții au tras de timp”, spune Roman Sidortsov, un profesor asociat de politici energetice la Universitatea Tehnologică din Michigan, SUA, care a activat în sfera guvernanței corporative și a predat în Rusia.

S-au retras aproximativ 1.000 de companii

Una dintre cele mai mari corporații care s-a retras aproape imediat a fost British Petroleum, care a părăsit țara după trei zile de la începutul conflictului. Pe 1 martie, BMW a anunțat că va sista producția și importurile în Rusia. Iar după ce a anunțat pentru prima dată planul de a părăsi Rusia în martie 2022, Heineken și-a vândut filiala din Rusia firmei rusești de ambalaje Arnest pentru un singur euro în luna august a anului curent, înregistrând o pierdere de 300 de milioane de euro.

Experții nu au convenit asupra numărului exact de companii care au părăsit Rusia și asupra a ceea ce constituie o retragere completă. Institutul de Studii Economice din Kiev (KSE), care monitorizează companiile străine care vând sau operează în Rusia în cadrul proiectului „Leave Russia”, estimează că au plecat 300 de companii.

Potrivit unei liste similare întocmite de Institutului de conducere a directorilor executivi de la Yale (CELI), s-au retras aproximativ 1.000 de companii.

Dar sute de firme străine continuă să opereze în Rusia sau să-și vândă produsele acolo. Institutul KSE susține că 1.400 de companii încă își desfășoară într-o oarecare măsură activitatea în interiorul țării; potrivit calculelor făcute de CELI, în jur de 500 de companii procedează astfel.

Giganții din domeniul tehnologiei și finanțelor – afaceri nestingherite

Un nume recogniscibil de pe lista KSE este PepsiCo. La începutul lunii septembrie, Agenția Națională pentru Prevenirea Corupției din Ucraina a acuzat multinaționala gigantică, producătoare de băuturi acidulate, că a continuat să producă în Rusia chiar dacă și-a sistat producția de Pepsi-Cola, 7Up și Mirinda.

Giganții din domeniul tehnologiei și finanțelor, inclusiv corporația chineză Alibaba, au continuat să își desfășoare afacerile acolo, ca și compania farmaceutică britanico-suedeză AstraZeneca. Companiile aeriene precum Emirates, China Eastern și Air Serbia continuă să-și promoveze deschis zborurile spre Rusia pe site-urile lor. Alte întreprinderi, cum ar fi rafinăria indiană Chennai Petroleum, își măresc producția în loc să se retragă: compania își extinde serviciile în Rusia din cauza invaziei.

Criticii companiilor care au rămas în Rusia, precum Jeffrey Sonnenfeld, fondatorul Institutului de conducere a directorilor executivi de la Yale, a criticat aceste corporații pentru interesele lor pecuniare, acuzându-le că sunt complice la invazia Rusiei. Dar sistarea operațiunilor într-o țară cu oportunități de afaceri într-atât de mari precum Rusia nu este simplă.

Legislația rusă care complică retragerea corporațiilor străine

Companiile aleg să își continue operațiunile în Rusia din diverse motive, în pofida presiunii publice imense de a pleca, exercitate atât de consumatori, cât și de guverne.

Cea mai simplă cale este solvența financiară. Creșterea profiturilor și menținerea cotei de piață este esențială pentru orice firmă, în mod special pentru una dependentă de consumatorii ruși. Andreas Rasche, un profesor de business în societate la Centrul de sustenabilitate al Școlii de Business din Copenhaga, oferă drept exemplu Ritter Sport, compania germană de ciocolată deținută de o familie, care s-a angajat să nu mai investească și să nu se mai promoveze în Rusia, dar încă își vinde produsele în țară. „Ei obțin 7% din veniturile lor totale din Rusia”, spune el. „Nu părăsesc piața pentru că asta îi va afecta foarte mult”.

În mai multe cazuri, managementul companiei ar putea fi capabil sau dispus să părăsească Rusia, dar nu intenționează să vândă uzine, depozite, magazine sau alte proprietăți din țară. Asta este în mod special adevărat luând în considerare legislația rusă, care complică retragerea corporațiilor străine.

Lege adoptată de Kremlin la sfârșitul anului 2022

Rasche citează o lege adoptată de Kremlin la sfârșitul anului 2022, care prevede, în esență, ca toate companiile străine care doresc să își vândă activele să fie evaluate de o agenție guvernamentală rusă, după care să fie vândute la jumătatea prețului stabilit de agenție. Unele companii precum Heineken au fost dispuse să își vândă toate activele rusești la un preț foarte mic. Dar Rasche spune că alte companii nu sunt la fel de dornice să își asume o lovitură financiară dură. În plus, adaugă el, multe dintre aceste vânzări de active sunt către oligarhii ruși. „Multe companii nu își doresc asta”, spune el.

Chiar și companiile care rămân riscă posibilitatea de a fi confiscate de Kremlin. În iulie, asta s-a întâmplat cu Carlsberg, concurentul danez al lui Heineken. Președintele rus Vladimir Putin i-a confiscat activele drept represalii după ce guvernele occidentale au preluat controlul asupra activelor rusești din străinătate. Deși Carlsberg încă deține Baltika, nu mai are nici o jurisdicție asupra acesteia.

Sidortsov, care a crescut în fosta Uniune Sovietică, spune că nu poate fi exclusă posibilitatea că guvernul rus confiscă deliberat active pentru a se îmbogăți. Această practică, cunoscută în Rusia drept „otzhim”, nu este neobișnuită pentru mediul de afaceri rusesc.

În alte cazuri, firmele care oferă produse de bază precum mâncarea sau medicamentele, cum ar fi AstraZeneca, au susținut că merită să rămână în Rusia din considerente de natură morală. Într-o declarație făcută în august anul trecut, gigantul farmaceutic britanico-suedez a spus că a semnat Pactul de afaceri din Ucraina pentru a sprijini reabilitarea Ucrainei, și a stopat pentru o perioadă nedefinită investițiile, dar va continua să vândă medicamente în Rusia.

Niște exemple…

De-a lungul istoriei, nu toate companiile aflate într-o situație similară au suferit pagube pentru că „au pactizat cu dușmanul”.  IBM, care are actualmente o capitalizare de piață de 134 de miliarde de dolari, a furnizat tehnologie regimului nazist. Iar Volkswagen, producătorul așa-numitei „mașini a poporului”, după cum a spus Hitler, este în prezent cel mai mare grup auto din lume.

În ceea ce privește conflictul curent, Rasche crede că impactul pe termen lung asupra companiilor care decid să rămână în Rusia depinde de disponibilitatea investitorilor de a-și asuma riscuri. Până la urmă, spune el, companiile din Rusia s-ar putea alege cu activele confiscate, după cum s-a întâmplat cu Carlsberg, sau să fie alungate din țară. Dacă războiul escaladează pe teritoriul rus, lucrătorii, uzinele și alte bunuri ar putea avea de suferit.

Oamenii au tendința de a uita și de a merge mai departe

De asemenea, companiile s-ar putea confrunta cu valuri de dezaprobare din partea consumatorilor din toată lumea. O multitudine de boicoturi au ca scop constrângerea companiilor străine să părăsească Rusia, inclusiv proiectul „Leave Russia” al Institutului KSE, care monitorizează retragerile companiilor. Aceste campanii atrag adesea o atenție negativă asupra companiilor care rămân, însă unele firme se pot ține bine pe picioare în aceste condinții. Rasche spune că repercursiunile de ordin financiar asupra companiilor prinse în scandaluri sunt în mod uzual de scurtă durată.