Centrul de Studii Sportul Est European a lansat proiectul „Stadion de Cartier”, prin intermediul căruia se intenționează ca bazele sportive din București și din întreaga țară să fie funcționale. Ce părere are antrenorul Mircea Lucescu despre proiect.
Petiția „Apărați bazele sportive bucureștene” a fost lansată vineri, 10 mai, de către Asociația Centrul de Studii Sportul Est European (CS Sportul), în cadrul evenimentului „Jucăm acasă. Conferință de lansare a acțiunii de apărare a bazelor sportive de cartier”, care a avut loc la Ordinul Arhitecților din România. Printre susținătorii petiției se numără antrenorul Mircea Lucescu și Dan Șucu, acționarul majoritar al Rapidului.
Concret, demersul propus de această organizație are ca scop transformarea opiniei publice în una care să opteze pentru renovarea ori construirea tuturor centrelor sportive din București care pot deveni spații practice pentru doritori.
Doi antropologi și un istoric sunt principalii actori ai acestui proiect, prin care se dorește o schimbare la nivel infrastructural. „Stadion de Cartier” leagă sportul și patrimoniul din România, încercând să lanseze provocarea autorităților locale și nu numai de a investi consistent în punerea la dispoziție a unor baze sportive moderne, funcționale, care să poată fi folosite de cei tineri și de restul pasionaților de aceste activități.
Bazele sportive din România – sub jumătate funcționale
În prezent, exact cum se precizează și pe site-ul oficial al institutului care a inițiat acest proiect, Bucureștiul întrunește 81 de stadioane, dintre care sub jumătate dintre acestea sunt considerate funcționale, mai precis, 32. De asemenea, 25 dintre aceste arene sunt declarate ca fiind abandonate, iar restul de 24 sunt încadrate la categoria „demolate”.
Cea mai îngrijorătoare statistică relevantă în acest context este redată de numărul stadioanelor care au fost construite în București de la sfârșitul regimului comunist și până acum. Nicio arenă nu a fost ridicată pe teritoriul Capitalei începând din 1989, în timp ce în perioada Ceaușistă, un singur stadion a fost construit. Activitatea cea mai intensă legată de ridicarea arenelor sportive a fost consemnată în perioada anilor 1910-1944, atunci când Bucureștiul a beneficiat de 4 noi stadioane.
În timpul conferinței de presă organizată cu prilejul anunțării deschiderii oficiale a acestui proiect care vrea să aducă o schimbare la nivel infrastructural în lumea sportului, au vorbit antropologul Andrei Mihail, dar și istoricul Răzvan Voinea. Primul dintre cei doi s-a concentrat pe prezentarea clară a institutului pe care îl reprezintă, dar și pe redarea concretă a obiectivelor inițiativei.
„Este o platformă care a fost înființată în 2018 prin care încercăm să descifrăm ce s-a întâmplat cu bazele sportive din București. Am vrut să aflăm unde se aflau, pentru că multe dintre ele au dispărut, altele au fost abandonate. Ele oferă o selecție foarte importantă pentru sportivii de performanță. Situațiile sunt trei la număr, fie unele baze sportive s-au transformat în clădiri de birouri ori centre comerciale, fie altele sunt încă funcționale, dar nu la parametri optimi, iar altele au fost părăsite. Proporția este cam o treime din fiecare tip. Autoritățile locale nu și-au îndeplinit obligațiile legale de a proteja acest patrimoniu”, a explicat unul dintre cei angrenați în asociație.
Un catalog cu toate bazele sportive
Istoricul Răzvan Voinea a subliniat alte aspecte esențiale din interiorul proiectului. Acesta a transmis felul în care va decurge procesul de împărțire a mapei de ilustrare a inițiativei către autoritățile competente.
„Am luat la rând toată presa din anii 1950, 1960, chiar și mai devreme, tocmai pentru a demonstra că și pe atunci exista o activitate sportivă continuuă. În acest an, cu sprijinul Ordinului Arhitecților, vom face un catalog cu toate aceste 130 de baze sportive pe care o să le distribuim fiecărui consilier local și general din București.
Știm că sunt alegeri, se vor schimba mulți consilieri, însă fiecare dintre ei va avea aceste pagini consistente despre stadioane, astfel încât să nu mai invoce faptul că nu cunosc și că nu sunt la curent cu bazele sportive. Toată această muncă de documentare are loc și pe teren, fotografiem, punem extrase din presă, arhivă și filmăm, tocmai pentru a realiza acest mare catalog”, a transmis Răzvan Voinea.
https://www.youtube.com/watch?v=PSMcgipOxug
Mircea Lucescu: „Toate aceste construcții ar trebui să existe. Copiii nu trebuie lăsați să socializeze doar la școală”
La evenimentul care promovează importanța construirii ori menținerii într-o stare bună centrele sportive din București, a luat parte și antrenorul român, Mircea Lucescu. Fostul tehnician al a punctat cât de mult ajută acest proiect tinerele generații de sportivi care își exprimă dorința de a practica orice disciplină sportivă.
De asemenea, „Il Luce” și-a adus aminte de momentele în care juca fotbal pe terenurile degradate din apropiere de locul său natal și a scos în evidență avantajele sociale ale oricărui sport:
„Este foarte greu să ții copilul în casă, toate aceste construcții ar trebui să existe, pentru că orice spațiu de joacă se poate construi foarte ușor în spații sportive. Cei mai talentați ar putea, astfel, să plece înspre sportul de performanță, dar baza este acolo. Pentru noi, erau maidanele, spațiile mai largi, imediat se încingea un meci, ne puneam bolovanii și începeam să jucăm. Dar cel mai important era că socializam. Copiii nu trebuie lăsați să socializeze doar la școală, pentru că vedem ce se întâmplă. Sportul este un mijloc de educare și oferă multă sănătate, este extrem de important.
Aveam aceste spații extraordinare pe vremea mea și știm bine că sportul este un mijloc de a ține copii departe de spitale și de alte tentații. Este un moment în care trebuie să promovăm mișcarea”, au fost cuvintele fostului internațional român, care și-a arătat interesul față de această inițiativă sportivă și infrastructurală.
Bazele sportive, importante pentru copii
La conferința de presă a luat parte și acționarul majoritar al celor de la Rapid, Dan Șucu. Omul de afaceri și-a manifestat admirația față de proiect și a transmis ce crede despre bazele sportive din România: „„Este un proiect care îmi este foarte drag, sperăm din toată inima ca toți cetățenii Bucureștiului să se alăture acestei inițiative. Este important pentru copii să poată să facă sport, să ajungă repede la locurile unde pot face sport, chiar cu bicicleta, dacă este posibil.
Este vorba despre sănătatea lor, nu este doar despre fotbal, sunt multe alte sporturi care pot fi practicate. 1 din 1000 de copiii are potențialul să ajungă la un nivel înalt, dar șansele trebuie să li se ofere tuturor prin aceste baze sportive care ar trebui să existe.
Lucrez la construirea a 10 baze sportive, două în București, iar alte opt în afara Bucureștiului. Ne așteptăm să fie minimum 5.000 de copii care să facă sport cel puțin o dată pe săptămână”, a spus principalul investitor al clubului giuleștean.
Citiți și: Ce este munca? Proiectul României la Bienala de la Veneția
