Tensiuni crescânde între Guvernul condus de Ilie Bolojan și sectorul bancar, după ce în Programul de Guvernare a fost introdusă o măsură fiscală controversată: taxarea profiturilor considerate excesive ale băncilor, pe o perioadă determinată. Măsura este motivată oficial de nevoia urgentă de consolidare bugetară, într-un context în care deficitul public al României a depășit 5% din PIB, dar a generat o reacție promptă și vehementă din partea băncilor. Băncile contestă noua taxă pe profit.
Băncile critică lipsa de consultare: „Am aflat din presă de această măsură”
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) a transmis un comunicat oficial extrem de critic, în care respinge cu fermitate ideea introducerii unei noi taxe pe profitul instituțiilor de credit.
„Am luat act cu surprindere despre introducerea în Programul de Guvernare a măsurii de «taxare a profitului excesiv al băncilor pe o perioadă limitată». Nu am fost consultați și am aflat despre intenție din presă, nu printr-un dialog instituțional”, se arată în comunicatul CPBR.
Avertisment clar: populația și economia vor suporta costul
Potrivit reprezentanților băncilor, această măsură riscă să aibă consecințe semnificative asupra întregului lanț economic, nu doar asupra instituțiilor de credit:
- Populația va plăti prețul final, prin creșterea dobânzilor și restrângerea accesului la credit;
- IMM-urile vor fi afectate negativ, fiind deja sensibile la costurile de finanțare și volatilitatea fiscală;
- Încrederea investitorilor în România se va deteriora, în special în rândul investitorilor instituționali și ai pieței de capital.
CPBR cere consultare reală: „Putem contribui cu soluții reale pentru echilibru bugetar”
În pofida poziției dure față de măsură, Consiliul Patronatelor Bancare se arată deschis la dialog și consultare, solicitând guvernului să respecte principiile asumate în programul de guvernare privind consultarea cu mediul economic:
„Ne exprimăm încrederea că noul Guvern va pune în aplicare un obiectiv esențial înscris în Programul de Guvernare, respectiv crearea unui sistem de consultare constantă și instituționalizată cu mediul de afaceri în elaborarea politicilor publice.”
Băncile: „Efectele sociale și economice vor fi nedorite, pe termen scurt, mediu și lung”
CPBR afirmă că introducerea intempestivă a unei taxe nu doar că nu aduce beneficii reale la buget, ci accentuează ineficiențele structurale ale statului și dă semnale negative piețelor:
„Considerăm că această măsură induce iluzia unor beneficii bugetare pe termen scurt, dar care, în realitate, generează efecte economice și sociale nedorite, pe termen scurt, mediu și lung.”
De asemenea, instituțiile bancare reamintesc că astfel de taxe au mai fost încercate în trecut în România sau în alte state din Europa Centrală și de Est, iar rezultatele au fost negative pentru economie și deficitul bugetar nu a fost corectat structural.
Istoricul taxelor bancare în Europa: un precedent riscant
Comparații relevante:
- Ungaria a introdus în 2010 o taxă pe activele bancare, care a afectat creditarea și a dus la un exod temporar al investitorilor străini;
- Spania a impus o taxă similară în 2023, iar băncile au reacționat prin contestarea deciziei la Curtea Constituțională;
- Italia a retras în 2023 o măsură de taxare a profiturilor bancare după presiuni internaționale și căderi ale burselor;
- România însăși a avut un experiment eșuat cu „taxa pe lăcomie” în 2019, sub guvernarea Dăncilă, care a dus la scăderea acțiunilor bancare și la o înghețare temporară a creditării.
Aceste exemple arată că măsurile luate fără consultare reală cu sectorul bancar pot produce efecte negative sistemice, pe care bugetul statului ajunge să le suporte ulterior prin scăderi de colectare sau blocaje economice.
Ce urmărește Guvernul Bolojan și ce efecte riscă să genereze măsura?
Ce vrea Guvernul:
- Creșterea veniturilor la buget pentru a reduce deficitul bugetar;
- Transmiterea unui semnal politic privind „echitatea fiscală”;
- Compensarea unor măsuri populiste, precum menținerea salariilor și pensiilor ridicate.
Ce riscă economia:
- Creșterea dobânzilor pentru credite – consumatorii finali și companiile vor simți direct impactul;
- Reducerea încrederii în piața financiară locală – România poate deveni o destinație mai puțin atractivă pentru investitori;
- Afectarea stabilității sistemului bancar – care trebuie să-și respecte indicatorii de solvabilitate și lichiditate;
- Înghețarea proiectelor de digitalizare și extindere a creditării în zonele slab bancarizate;
- Politizare excesivă a politicii fiscale – semnal negativ în raport cu cerințele Comisiei Europene privind reforma fiscală din PNRR.
Impozitarea excesivă, o soluție de avarie cu efecte periculoase
Într-o perioadă economică fragilă, cu dobânzi ridicate, cerere internă slabă și investiții în scădere, suprataxarea unui sector-cheie precum cel bancar poate accentua vulnerabilitățile macroeconomice ale României.
Fără reforme reale în cheltuielile publice, digitalizarea ANAF și combaterea evaziunii fiscale, astfel de măsuri vor funcționa doar ca paliative temporare. Costurile, în schimb, vor fi plătite de populație, mediul privat și viitorul investițional al țării.
