Economia României va înregistra o creștere de doar 2,1% în 2025, conform celui mai recent raport „Perspectivele Economice Globale” publicat de Banca Mondială. Această prognoză reprezintă o reducere semnificativă față de estimarea din iunie 2024, care prevăzuse un avans de 3,8%. Pentru 2026, creșterea PIB-ului este estimată la 2,6%, o altă revizuire negativă care reflectă dificultățile economice cu care se confruntă țara noastră.
Efectele întârziate ale reformelor și fondurilor europene
Banca Mondială semnalează că România și Polonia ar putea beneficia de o ușoară redresare economică datorită investițiilor finanțate din Facilitatea de Redresare și Reziliență a Uniunii Europene. Până acum, România a primit doar 33% din alocările disponibile, iar implementarea reformelor rămâne lentă, cu doar 13% dintre obiective îndeplinite. În ciuda acestui influx de finanțare, perspectivele economice rămân limitate, afectate de măsurile de consolidare fiscală și de încetinirea cererii externe.
Bugetul pentru 2025: între prudență și angajamente sociale
Guvernul condus de Marcel Ciolacu a adoptat o abordare prudentă în construcția bugetului pentru 2025, cu un deficit țintă de 7% din PIB, stabilit de comun acord cu Comisia Europeană. Totuși, ajustările fiscale necesare pentru atingerea acestui obiectiv ar putea afecta economia și nivelul de trai al populației.
Premierul a anunțat că o eventuală indexare a pensiilor mici și medii va fi analizată la prima rectificare bugetară din septembrie, cu condiția ca bugetul să permită acest lucru fără a sacrifica investițiile strategice. În paralel, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a subliniat importanța unui control riguros al cheltuielilor, prioritizând Educația, Sănătatea, Apărarea și Agricultura.
Riscuri și provocări pe termen lung
Reducerea prognozelor de creștere economică vine pe fondul unui deficit bugetar record de 8,6% în 2024 și al unei economii afectate de cheltuieli excesive. În ciuda creșterii veniturilor bugetare, care au atins 27% din PIB anul trecut și sunt proiectate să ajungă la 30,1% în 2025, sustenabilitatea acestora este pusă sub semnul întrebării de încetinirea activității economice.
Mai mult, Banca Mondială avertizează că, deși zona euro ar putea înregistra o redresare modestă, exporturile din Europa Centrală, inclusiv din România, vor rămâne sub presiune din cauza cererii scăzute. Această dinamică ar putea afecta negativ industria locală și atragerea de noi investiții.
Guvernul promite stabilitate fiscală și păstrarea cotei unice de impozitare, dar realitatea economică ar putea forța adoptarea unor măsuri mai drastice. În timp ce fondurile europene și investițiile strategice oferă un potențial de redresare, implementarea lentă a reformelor și creșterea moderată prognozată vor necesita măsuri suplimentare pentru a evita o stagnare economică. Avertismentul venit acum de la Banca Mondială ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru autorități, care trebuie să prioritizeze reformele și să optimizeze utilizarea resurselor disponibile.
