Pe 31 octombrie, în 1996, statele cu ieșire la Marea Neagră au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre. Acesta este un document care conţine cel mai complet set de strategii şi măsuri pentru salvarea şi reabilitarea Mării Negre, potrivit Mare Nostrum.
A fost semnat în cadrul Conferinţei Miniştrilor Mediului din ţările riverane Mării Negre, desfăşurate la Istanbul, la 30-31 octombrie 1996, şi promovează colaborarea tuturor ţărilor costiere în vederea reducerii impactului poluării asupra ecosistemului marin.
Planul Strategic de Acţiune pentru Marea Neagră reprezintă rezultatul a trei ani de studii, cercetări şi consultări, care au confirmat faptul că mediul Mării Negre este puternic afectat.
Reziduurile transportate de râurile din 17 ţări, pescuitul excesiv şi deversările necontrolate de produse petroliere au produs, în ultimii 35 de ani, dezechilibre ecologice în Marea Neagră. „Marea Neagră este cea mai izolată mare. Avem o singură cale de comunicare între Marea Neagră și Oceanul planetar, prin intermediul strâmtorilor Bosfor și Marmara, după care Marea Mediterană și Gibraltar către Oceanul planetar, ceea ce a creat, cum se spune în literatura de specialitate, unico-hidrobiologică”, după cum a declarat directorul executiv al Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare Marină Grigore Antipa, Florin Timofte.
O Mare Neagră sănătoasă şi productivă
Contextul declarației îl reprezintă faptul că, la 31 octombrie a.c., Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (INCDM), Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar) şi Universitatea Ovidius Constanţa au marcat Ziua Internaţională a Mării Negre prin organizarea workshop-ului „Iniţiativa de creştere albastră pentru cercetare şi inovare în Marea Neagră”.
Un eveniment centrat pe importanţa creşterii albastre şi măsura în care ştiinţa poate contribui la realizarea viziunii pentru „O Mare Neagră sănătoasă şi productivă”, după cum arată site-ul INCDM.
