Pentru a mulțumi Maicii Domnului, când a ajuns împărat, Leon cel Mare a ridicat în apropierea izvorului o biserică, unde s-au săvârșit apoi multe minuni. Această Biserică, situată în vechiul cartier Vlaherne, se mai vede și astăzi în Istanbul, potrivit crestinortodox.ro. Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii s-a generalizat în Biserica Ortodoxă în timpul secolelor V – VI.
De Izvorul Tămăduirii se sfințesc apele. Ortodocșii merg la biserică în această zi pentru a participa la slujba de sfințire a apei, care poartă și numele de Aghiasma Mică.
Izvorul Tămăduirii: Ce spune tradiția populară
După ce preotul sfințeste apa printr-o procesiune, îi stropește pe credincioși în timp ce se cântă troparul: “Mântuiește, Doamne, poporul Tău, și binecuvantează moștenirea Ta, biruința binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu crucea Ta păzește pe poporul Tău”.
Conform tradiției, scopul agheasmei este de a alunga duhurile rele. De asemenea, spun superstițiile zilei, apa sfințită de Izvorul Tămăduirii are proprietăți curative. În tradiţia populară, cei care sunt bolnavi şi beau agheasmă dimineaţa, înainte de micul dejun, se însănătoșesc.
În tradiția populară, cei care muncesc azi, precum și gospodinele care spală, calcă sau cos, nu vor avea spor tot anul, iar treburile pe care le au de făcut nu se vor mai termina niciodată. Cei care vor respecta însă tradițiile se spune că vor avea un loc asigurat în Rai.
Izvorul Tămăduirii: Rugăciunile sunt adresate Fecioarei Maria
Tradiția bisericească leagă Sărbătoarea Izvorului Tămăduirii de Maica Domnului, mai ales că în această zi, una a vindecării, rugăciunile sunt adresate Fecioarei Maria, celei căreia i se cere ajutorul în momentele de boală sau de necaz.
Mai mult, în iconografia sărbătorii, de Izvorul Tămăduirii, Maica Domnului și Isus Hristos se află într-un bazin asemănător cu o cristelniță, iar din cristelniță izvorăște apă care are darul tămăduirii bolilor trupești sau sufletești.
Izvoare tămăduitoare din România
În ţara noastră există câteva izvoare tămăduitoare la care credincioşii fac cozi, în această zi, ca să-şi umple recipientele cu apă. Iată lista acestora, potrivit romaniatv.net:
• Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbătă de Sus, com. Voila, jud. Brașov
• Mănăstirea Bucium, sat Bucium, com. Șinca, jud. Brașov – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Izbuc, sat Ponoarele, com. Carpinet, jud. Bihor – izvorul “Izbuc”
• Mănăstirea Prislop, sat Silvasu de Sus (Hațeg), com. Prislop, jud. Hunedoara – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Ramet, com. Ramet, jud. Albă – izvor tămăduitor în paraclis
• Schitul Posaga, com. Posaga, jud. Albă – izvor tămăduitor
• Schitul Calugara, com. Ciclova Montană (Oravița) – izvor tămăduitor în biserică
• Mănăstirea Izvorul Miron, sat Românești, com. Tomești, jud. Timiș – izvor tămăduitor cu ape termale
• Mănăstirea Săracă, com. Semlacu Mic, jud. Timiș – izvor tămăduitor
• Schitul Vasiova, orașul Bocșa, jud. Caraș Severin – izvor tămăduitor în capelă
• Schitul Văliug de pe Muntele Semenic, jud. Caraș Severin – lac sfânt
• Mănăstirea Brâncoveni, com. Brâncoveni, jud. Olt – izvor tămăduitor
• Schitul Pătrunsă, com. Bărbătești, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor
• Schitul Pahomie, com. Cheia, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Bistrița, com. Costești, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor ce picură în peștera Sf. Grigorie
• Mănăstirea Frasinei, com. Muereasca, jud. Vâlcea – izvor tămăduitor (al Sf. Calinic)
• Schitul Jgheaburi, sat Piscu Mare, com. Stoenești, jud. Vâlcea – izvor cu ape sulfuroase, tămăduitor în Vinerea de după Paște
• Schitul Horaicioara, com. Cracaoani, jud. Neamț – izvor tămăduitor
• Fântână din satul Smeeni – apă tămăduitoare
• Biserica “Grecească”, Brăila, jud. Brăila – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Dervent, com. Ostrov, jud. Constanța – izvor tămăduitor (al Sf. Andrei)
• Mănăstirea „Peștera Sf. Ap. Andrei” , comună Ioan Corvin, jud. Constanța – izvoare tămăduitoare (ale Sf. Andrei)
• Mănăstirea „Sf. Ioan Casian”, comună Târgușor, jud. Constanța – izvor tămăduitor
• Mănăstirea „Sf. Maria – Techirghiol”, Techirghiol, jud. Constanța – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Cetățuia, com. Cetățeni, jud. Argeș – izvor tămăduitor în altar, ce curge de la data “Izvorului Tămăduirii” până la 15 august, “Adormirea Maicii Domnului”
• Mănăstirea Robaia, com. Muşăteşti, jud. Argeș – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Namaiesti, lângă Câmpulung Muscel, jud. Argeș – izvor tămăduitor
• Mănăstirea Glavacioc, sat Glavacioc, com. Ștefan cel Mare, jud. Argeș – izvor tămăduitor
• Biserica „Sf. Nectarie Taumaturgul și Sf. Calinic de la Cernica – a Izvoarelor de Leac”, sat Vâlcele/Crampotani, com. Merisani, jud. Argeș (DN Pitești – Curtea de Argeș) – 7 izvoare tămăduitoare (pe locuri de putere vechi; regulă „tăcerii” pe o rază de 1 km de jur împrejur)
• Fântână din satul Prodanesti, com. Ionesti, jud. Argeș – apă tămăduitoare
• Fântână din satul Glambocu (lângă Pitești), jud. Argeș – apă tămăduitoare
• Mănăstirea Ghighiu (lângă Ploiești) – izvor tămăduitor
• Biserica din satul Parepa-Rusani, com. Colceag, jud. Prahova – fântână tămăduitoare (la locul unei Teofanii din 1935)
• Mănăstirea Cernica, lângă București – izvor tămăduitor (la intrare)
• Biserica „Sf. Gheorghe – Mărțișor” – izvor tămăduitor (vizavi de fosta Man. Văcărești, în apropierea benzinăriei de la Big Berceni)
Citiți și: Patriarhul Daniel, în Pastorala de Paşte: „Să împărtăşiţi şi altora bucuria Învierii Domnului”
