Inflație de aproape 4% și un curs de schimb de peste 5 lei/euro – asta ne așteaptă în anul ce vine! România se pregătește pentru un 2025 marcat de creștere economică modestă, provocări bugetare și schimbări fiscale semnificative. Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) estimează o creștere economică de doar 1% pentru anul viitor, mult sub nivelul prevăzut anterior de 2,5%.
Perspectivele sunt în continuare dominate de măsuri menite să crească veniturile statului, reducerea facilităților fiscale și adaptarea la angajamentele asumate prin PNRR.
Creștere economică modestă, dar stabilă
Potrivit CNSP, în 2025 PIB-ul nominal al României ar urma să ajungă la 1.912 miliarde de lei, reflectând o ușoară îmbunătățire față de anul precedent. Totuși, prognoza de creștere de 1% pentru 2024 ridică semne de întrebare privind ritmul redresării economice. Această performanță modestă ar putea fi influențată de deficitul comercial în creștere, estimat să atingă 35,9 miliarde de euro în 2025, comparativ cu 33,4 miliarde de euro în 2024.
Inflația, o altă variabilă critică, este estimată la 3,8% pentru anul viitor, conform CNSP, ușor peste previziunile BNR. Aceasta rămâne însă în marja de incertitudine, iar evoluția prețurilor va avea un impact direct asupra puterii de cumpărare și a politicilor guvernamentale.
Reforme fiscale pentru reducerea deficitului
Guvernul intenționează să implementeze o serie de reforme fiscale în 2025 pentru a reduce deficitul bugetar și a stimula veniturile statului. Printre cele mai discutate măsuri se numără eliminarea treptată a facilităților fiscale din sectorul construcțiilor. În prezent, angajații din acest domeniu sunt scutiți de impozitul pe venit, o măsură care ar urma să fie eliminată treptat până la sfârșitul anului 2025.
De asemenea, va fi implementat sistemul „e-Proprietatea”, care prevede majorarea impozitelor pe proprietăți, o măsură ce ar putea intra în vigoare din 2026. Aceste schimbări reflectă eforturile guvernului de a armoniza legislația fiscală cu cerințele Uniunii Europene și angajamentele asumate prin PNRR.
Impactul asupra mediului de afaceri
Planurile fiscale ale guvernului includ și revizuirea regimului fiscal pentru microîntreprinderi, al căror număr a scăzut semnificativ în ultimii ani. În 2024, numărul acestor entități a scăzut cu 17%, ajungând la 409.381, față de 495.448 la finalul anului precedent. Această diminuare vine pe fondul reformelor propuse, care includ reducerea pragurilor de eligibilitate și eliminarea treptată a facilităților fiscale.
În același timp, potrivit CNSP, se așteaptă ca salariul mediu net să crească la 5.355 lei/lună, ceea ce ar reprezenta un stimulent pentru angajați. Totuși, această creștere salarială ar putea fi erodată de măsurile fiscale noi și de persistența inflației.
Anul 2025 se anunță ca o perioadă de ajustări și tranziție pentru România. Creșterea economică modestă, reformele fiscale și ajustările bugetare vor testa capacitatea guvernului de a implementa politici eficiente, menținând în același timp stabilitatea socială și economică. În acest context, este important ca deciziile viitoare să fie bine calibrate pentru a sprijini atât dezvoltarea economică, cât și bunăstarea cetățenilor.
