Ministrul de interne din Austria, Gerhard Karner, a afirmat că deși există motive de optimism în privința aderării României și Bulgariei la Schengen, nu a sosit încă momentul pentru o decizie finală. Declarația vine în contextul speculațiilor legate de o posibilă ridicare a veto-ului austriac.
Austria tot nu vrea România în Schengen, dar există „optimism prudent”
Înaintea unei reuniuni cu omologii săi din Uniunea Europeană, ministrul de interne din Austria, Gerhard Karner, a făcut o declarație care a atras atenția asupra poziției Vienei privind extinderea Spațiului Schengen.
„Suntem pe drumul cel bun, dar nu la capătul drumului”, a spus Karner, citat de publicația Kurier, relatează Antena3.
Acesta a subliniat că nu a sosit încă momentul pentru a admite România și Bulgaria în Schengen cu toate drepturile, deși există motive pentru un „optimism prudent”.
Comentariul lui Karner a fost făcut în contextul în care se vehiculează că Austria ar putea ridica veto-ul după alegerile parlamentare care au avut loc recent în această țară. Deși controalele la frontierele aeriene și maritime au fost eliminate pentru România și Bulgaria din martie 2023, controalele la frontierele terestre rămân în vigoare. Acestea sunt considerate cele mai importante, iar o decizie finală privind ridicarea lor este încă amânată.
Poziția liderilor europeni și discuțiile din Consiliul JAI
Comisara europeană pentru afaceri interne, suedeza Ylva Johansson, a exprimat dorința ca România și Bulgaria să fie primite pe deplin în Schengen înainte de încheierea mandatului său.
„Am avut experiențe bune la frontierele aeriene și cred că este timpul să ridicăm controalele și la frontierele terestre”, a declarat Johansson, subliniind sprijinul său pentru aderarea completă a celor două state la zona de liberă circulație.
Johansson urmează să fie înlocuită de ministrul austriac de finanțe, Magnus Brunner, care va prelua rolul de comisar european pentru afaceri interne în decembrie sau ianuarie, odată cu formarea noii Comisii Europene.
La rândul său, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a reiterat sprijinul său pentru aderarea României și Bulgariei la Schengen, afirmând că este în interesul întregii Uniuni să finalizeze acest proces.
România și Bulgaria primesc sprijin din partea Ungariei
Ministrul ungar de interne, Sándor Pintér, a declarat că susține admiterea României și Bulgariei în Schengen până la sfârșitul anului 2024. Pintér a avut joi o serie de discuții bilaterale cu Gerhard Karner, în care a subliniat importanța extinderii Schengen pentru securitatea regională. În plus, premierul Ungariei, Viktor Orban, a subliniat că aderarea României și Bulgariei reprezintă o prioritate pentru Ungaria, țară care deține în prezent președinția Consiliului UE.
„Politica UE privind migrația a eșuat, se văd consecințele”, a spus Viktor Orban și a susținut că măsurile actuale privind migrația ilegală și securitatea la frontiere trebuie îmbunătățite.
România și Bulgaria, pe agenda Consiliului JAI
Chestiunea aderării României și Bulgariei la Schengen a fost discutată în cadrul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), care a avut loc la Bruxelles. Deși o nouă decizie a Consiliului JAI este necesară pentru a stabili data ridicării complete a controalelor la frontierele terestre, o astfel de hotărâre nu a fost încă inclusă pe agenda oficială.
Marcel Ciolacu speră că România va adera la Schengen până la sfârșitul anului
Premierul României, Marcel Ciolacu, s-a arătat încrezător că România va adera la Schengen până la sfârșitul anului.
„Sunt în contact cu cancelarul Nehammer, să vedem ce majoritate se creează în Austria”, a declarat Ciolacu, adăugând că este optimist că, până la următorul Consiliu JAI, programat în decembrie, Austria își va schimba părerea.
„România va adera anul acesta la Schengen terestru”, a subliniat premierul Ciolacu, într-o declarație pentru Agerpres.
Premierul a reiterat că autoritățile române fac toate eforturile pentru a clarifica situația și pentru a obține un rezultat favorabil în discuțiile cu partenerii europeni.
Întâlnirile oficiale ale ministrului Cătălin Predoiu pentru aderarea României
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a avut recent o serie de întâlniri în Austria, Cehia și Germania, pentru a promova obiectivul României de a adera la Spațiul Schengen cu frontierele terestre în 2024. În cadrul acestor discuții, Predoiu a prezentat meritele României în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene și combaterea migrației ilegale.
„Am demonstrat cu argumente logice și fapte din teren că România a aplicat impecabil toate sistemele Schengen. Decizia privind intrarea României în Schengen terestru trebuie luată în 2024”, a afirmat ministrul de interne.
În cadrul întrevederilor cu oficiali europeni, inclusiv cu ministrul de interne austriac, Gerhard Karner, Predoiu a subliniat că România continuă să își consolideze securitatea la frontiere și să respecte toate procedurile Schengen, inclusiv cele care vizează controalele la frontiere atunci când situația o impune. Ministrul austriac de finanțe, Magnus Brunner, care va prelua funcția de comisar european pentru afaceri interne, a fost de asemenea informat cu privire la progresele României în acest domeniu.
România în Schengen: o decizie așteptată în 2024
Deși România a fost deja admisă în Schengen cu frontierele aeriene și maritime, controalele la frontierele terestre rămân un subiect sensibil. Ministrul Predoiu a asigurat că toate angajamentele asumate de România în cadrul procesului de aderare au fost îndeplinite cu succes.
„Ministerul Afacerilor Interne va continua să desfășoare demersuri diplomatice intense pentru atingerea acestui obiectiv, inclusiv cu frontierele terestre”, a declarat ministrul Predoiu.
Chiar dacă Austria își menține încă veto-ul față de admiterea deplină a României și Bulgariei în Schengen, semnalele de „optimism prudent” oferite de oficialii austrieci, sprijinul liderilor europeni și eforturile intense ale autorităților române indică o posibilă soluționare a situației în cursul anului 2024. Până atunci, România continuă să demonstreze că este pregătită să își asume pe deplin responsabilitățile legate de securitatea frontierelor Schengen.
