Austria continuă să se opună aderării României și a Bulgariei la spațiul Schengen, deși ruta balcanică a migrației a înregistrat o scădere de aproape 30%.
Ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, s-a lăudat într-o conferinţă de presă cu un bilanţ pozitiv al luptei sale împotriva imigraţiei clandestine, arătând că au fost mai puţine cereri de azil în ultima perioadă, relatează publicația austriacă Kleine Zeitung, preluată de News.ro.
Austria se laudă cu scăderea numărului de imigranţi ilegali
Cu toate acestea, oficialul austriac a spus că „nu este un motiv de sărbătoare” şi va continua să se opună aderării României şi Bulgariei la Schengen. „În prima jumătate a anului mai mulţi solicitanţi de azil au părăsit Austria decât au fost depuse noi cereri de azil”, a precizat Karner.
Aproape 5.900 de expulzări voluntare şi forţate au avut loc în Austria în primele șase luni ale anului. Asta înseamnă o creştere de 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut (vezi harta de mai sus).
„Acesta este un bilanţ pozitiv, dar nu este un motiv de sărbătoare, ci un mandat pentru a continua să lucrăm din greu în această direcţie”, a declarat ministrul de interne austriac, citat de televiziunea publică ORF. Karner a reamintit faptul că, în urmă cu un an, sistemul austriac de azil era „masiv împovărat”.
„A fost aplicată așa-numita frână de azil şi de atunci cifrele au evoluat în direcţia dorită. Din ianuarie până în iunie 2023, Austria a înregistrat aproximativ 23.000 de cereri de azil, mai puţine decât în primele şase luni din 2022. În acelaşi timp, au fost cu circa 20% mai multe expulzări sau transferuri din ţară decât anul precedent. Acest lucru este important pentru a se asigura că „sistemul de azil rămâne credibil” şi pentru a preveni abuzurile”, a subliniat Karner.
Câte expulzări au avut loc în UE de la începutul anului
În ciuda tendinţei de scădere a numărului de azilanţi, Gerhard Karner vrea să continue să se opună prin veto aderării României şi Bulgariei la Schengen. Potrivit ministrului austriac, controalele la frontieră fac parte din succes și, prin urmare, situaţia rămâne neschimbată.
Karner a explicat că rutele de trafic de persoane s-au schimbat şi asta doar datorită măsurilor luate de Austria, în condiţiile în care alte ţări din UE înregistrează o creştere a numărului de azilanţi. Prin urmare, el a cerut încă o dată o regândire la nivel european şi punerea în aplicare a reformei UE în materie de azil, precum şi investiţii în protecţia frontierelor externe ale UE.
Jumătate dintre plecările care au avut loc între ianuarie şi iunie au fost voluntare, iar cealaltă jumătate au reprezentat expulzări forţate. 31% dintre cei expulzaţi, adică 1.820 de persoane, erau cetăţeni UE.
Cele mai multe expulzări au fost făcute în Slovacia (648), Serbia (557), România (374), India (297) şi Turcia (266). În 704 dintre cazuri, solicitanţii de azil au fost returnaţi în alte state UE în baza procedurilor Dublin. Convenţia de la Dublin stipulează că statul UE responsabil de procedura de azil este cel în care persoana în cauză a intrat pentru prima dată pe teritoriul UE.
În afară de deportările datorate deciziilor negative privind azilul, multe persoane continuă să se sustragă procedurii de azil. Astfel, este probabil ca acestea să se întoarcă în ţara de origine sau să călătorească mai departe în alte state europene după ce au fost deja reţinute în Austria şi au solicitat azil.
Anul trecut, peste 40.000 de proceduri de azil au fost întrerupte, în principal din această cauză. Totodată, în acest an, 18.500 de persoane s-au sustras deja procedurii de azil, a mai precizat Karner, potrivit Kleine Zeitung.
