Marți, adică ieri, pe la vremea când începe să te roadă stomacul a foame de prânz, partidul care a ajuns la 60 euro gramul, adică AUR, a anunțat pompos că i-a făcut plângere penală președintelui României.
În alt context și poate anul trecut, aș fi aplaudat și cu mâinile și cu picioarele acest gest curajos al unui partid, care nu știe ce să mai facă să intre prin față, și dacă se poate să stea pe scenă la spectacolul politic a nebuniei române. Urmărirea penală este făcută pe motivul că primul tenismen al țării, deopotrivă schior, clarvăzător european și mama Omida a politicii externe mondiale s-a plimbat pe banii naționali mai mult decât i-a îngăduit lesa protocolului de stat. Când am văzut știrea la televizor, ca la maşina de spălat eram ocupat, am râs ca la o comedie cu Stan și Bran.
Nici un procuror nu va îndrăzni să dea începerea urmăririi penale
Ia să-l văd și eu pe procurorul care va avea curaj să zică “așa e” și să-i dea Președintelui Iohannis posibilitatea să vină la audieri la DNA, sau să-l văd eu pe domnul procuror care se va deplasa la Cotroceni să-i pună întrebări incomode primului vorbitor de limbă germană din România.
Târziu, Claudiu. Târziu.
Președintele Klaus Werner Iohannis mai are un pic și se cântă prohodul mandatului prezidențial. Pe undeva după decembrie, se va putea duce la schi pe banii personali, cu sepepistul din dotare, fără să mai fie nevoit să dea cu subsemnatul de cât ceai a băut și cât a plătit la telegondolă. Repet, demersul AUR ar fi fost unul salutar? Dacă Președintele în funcție ar fi fost la început de mandat și dacă DNA nu și-ar fi arătat slugărnicia față de putere, indiferent care a fost ea. Așa cum a fost concepută, plângerea penală nu este decât o inutilă pe spate a elefantului împăiat de la Antipa, pentru că nimeni nu va avea vreodată curajul să cheme un președinte de talia lui Klaus Werner Iohannis să dea cu subsemnatul.
Totuși? ca să dăm găinilor de mâncare și Cezarului ce-i al Cezarului, să salutăm demersul visător al partidului ce își dorește din toți rărunchii să scarpine pe burtă leul românesc. Nu putem însă, să nu arătăm cu degetul tentativa partidului păstorit de George Simion de a convinge alegătorii că ciorba pregătită în bucătăria de partid a AUR poate sătura înfometata cohortă de votanți creduli. E un exercițiu de imagine pe care George Simion l-a făcut și-l va face, exercițiul de imagine care l-a adus până pe locul doi în preferințele electorale ale românilor, și dacă va mai strânge puțin cureaua ca să urle mai tare, s-ar putea să-l vedem formând guvernul cu premier aurit.
Râzând cu gura până la urechi, astăzi Gică Contra vă urează să aveți parte de cireșe de aur și găini computerizate.
CITIȚI ȘI: GICĂ CONTRA: Leapșa pe furate cu taxa de boală (oficiuldestiri.ro)
