Atenție la ceas! În 2024, România va trece la ora de iarnă în noaptea de 26 spre 27 octombrie, când ceasurile se vor da înapoi cu o oră. Astfel, vom avea mai multă lumină naturală dimineața, dar și întunericul se va instala mai devreme seara. Iată ce înseamnă această practică, de ce a fost introdusă și cum ne influențează organismul.
Ce este ora de iarnă și cum a apărut această practică
Ora de iarnă reprezintă adaptarea ceasurilor cu o oră înapoi în fiecare toamnă, cu scopul de a ne bucura de mai multă lumină naturală dimineața. Această practică a fost introdusă pentru a economisi energie, dar efectele sale asupra consumului și sănătății sunt încă discutabile.
Trecerea la ora de iarnă se face de obicei în ultima duminică din octombrie, iar aceasta durează până în ultima duminică din martie, când revenim la ora de vară, mutând ceasurile cu o oră înainte. Conform datelor, România a început să aplice această schimbare în 1932, alături de alte țări din emisfera nordică, inclusiv statele europene și cele nord-americane.
Atenție la ceas! La noapte se schimbă ora
România va trece la ora de iarnă în noaptea de 26 spre 27 octombrie, când ora 4:00 va deveni ora 3:00. Practic, vom „câștiga” o oră de somn în această noapte. Schimbarea are la bază dorința de a economisi energie, dar eficiența acestei măsuri este pusă sub semnul întrebării.
„Motivul din spatele schimbării de oră este simplu: dorința de a folosi lumina naturală cât mai eficient”, se menționează într-un articol de pe sleepfoundation.org. Această schimbare aduce lumina dimineților, însă ne lasă cu serile mai întunecate, ceea ce poate afecta activitățile zilnice.
Cum ne ajută trecerea la ora de iarnă
Deși controversată, această adaptare a ceasurilor are câteva avantaje. Principalul beneficiu este dimineața mai luminoasă, care ne ajută să ne trezim mai ușor și să fim mai activi.
„Expunerea la lumina naturală dimineața poate avea un impact pozitiv asupra ritmului circadian, ajutându-ne să ne trezim și să fim mai productivi”, menționează o analiză publicată de Harvard.
Această practică oferă și un plus pentru cei care preferă activitățile fizice matinale. Joggingul sau plimbările în aer liber dimineața, în condiții de lumină naturală, îmbunătățesc starea de spirit și pot contribui la o sănătate mai bună.
Ce este ritmul circadian
Ritmul circadian este „ceasul biologic” al corpului, care reglează momentele de somn și de veghe, apetitul și alte funcții ale corpului pe parcursul unei zile de 24 de ore. Este un ciclu natural influențat de lumină, motiv pentru care ne simțim adesea somnoroși seara și mai alerți dimineața.
Practic, acest ritm circadian îi spune corpului nostru când este timpul să doarmă și când să fie activ, adaptându-se la lumina soarelui. Când este întuneric, organismul produce mai multă melatonină, un hormon care ne induce starea de somn. De aceea, schimbările de lumină, cum ar fi trecerea la ora de iarnă, pot influența acest ritm și ne pot afecta starea de bine și calitatea somnului.
Pentru a-l susține, este bine să avem o rutină de somn regulată și să petrecem timp afară, în lumină naturală, în special dimineața.
Cum afectează organismul schimbarea orei
Deși beneficiile există, trecerea la ora de iarnă poate aduce efecte negative. O schimbare bruscă a ritmului circadian poate genera probleme de somn și de sănătate mentală. Perturbarea ritmului biologic duce la dificultăți de somn, stare de oboseală cronică și iritabilitate, ceea ce poate afecta în special copiii și persoanele în vârstă.
„Schimbarea orei poate agrava simptomele depresive, în special la cei predispuși la tulburări afective sezoniere. Lipsa luminii naturale induce melancolie și tristețe”, menționează sleepfoundation.org. De asemenea, perturbarea ritmului circadian poate genera un stres suplimentar, amplificând anxietatea și dificultatea de concentrare. Studiile sugerează chiar că poate crește riscul de probleme cardiovasculare.
Sfaturi pentru adaptarea la ora de iarnă
Pentru a ne obișnui mai ușor cu noua oră, specialiștii recomandă câțiva pași simpli. O metodă eficientă este adaptarea treptată a programului de somn: cu câteva zile înainte de schimbare, începeți să vă culcați și să vă treziți cu 15-20 de minute mai devreme. Expunerea la lumina naturală dimineața este esențială pentru a regla ceasul biologic intern.
„Evitarea expunerii la lumina albastră a ecranelor seara și limitarea consumului de cofeină și lcool cu câteva ore înainte de culcare sunt măsuri utile pentru un somn mai odihnitor. Alimentația ușoară, exercițiile fizice moderate și crearea unui mediu liniștit pentru somn ajută, de asemenea, la adaptarea la ora de iarnă.
Schimbarea orei și impactul său la nivel global
Mai multe țări au renunțat la schimbarea orei, considerând că beneficiile nu justifică perturbarea rutinei. În timp ce state precum Venezuela, Panama și Columbia mențin aceeași oră tot anul, alte țări, precum Japonia și unele state din Australia, evită această practică. În Uniunea Europeană, dezbaterile pentru renunțarea la schimbarea orei sunt intense, iar unele state europene și-au manifestat dorința de a păstra permanent ora de vară sau ora de iarnă.
Curiozități și mituri despre schimbarea orei
Originea ideii datează din 1784, când Benjamin Franklin sugera „economisirea luminii prin trezirea mai devreme”. Totuși, această măsură s-a aplicat prima dată în timpul Primului Război Mondial, ca metodă de economisire a resurselor.
Un mit răspândit este că ora de iarnă reduce semnificativ consumul de energie. Studii recente arată, însă, că impactul acestei schimbări asupra economisirii de energie este mic, mai ales datorită tehnologiilor moderne de iluminat.
Un alt mit este că schimbarea orei reduce accidentele rutiere. Datele arată că, de fapt, riscul de accidente crește în primele zile după schimbarea orei, din cauza adaptării dificile a șoferilor. Trecerea la ora de iarnă poate afecta și sănătatea psihică: oamenii resimt o scădere a energiei și o ușoară depresie sezonieră, un fenomen denumit „tulburare afectivă sezonieră” (SAD).
Când se va renunța la schimbarea orei
Renunțarea la schimbarea sezonieră a orei este un subiect de interes global. În 2018, Uniunea Europeană a propus eliminarea acestei practici, lăsând decizia de a păstra permanent ora de iarnă sau ora de vară la latitudinea fiecărei țări membre. Discuțiile continuă, iar România urmează reglementările europene privind această practică, fiind de văzut dacă schimbarea de oră va deveni o amintire.
