Ateneul Român, una dintre clădirile emblematice ale Capitalei, va avea o cafenea și o librărie, în urma unor licitații organizate de Filarmonica „George Enescu”. „Dați un leu pentru Ateneu”…
Filarmonica „George Enescu” a decis să închirieze două spații din Ateneul Român pentru a găzdui o librărie și o cafenea. Librăria va ocupa o suprafață de 100 de metri pătrați în Rotondă, la parterul clădirii, iar cafeneaua, întinsă pe 20 de metri pătrați, va comercializa produse de cofetărie, patiserie, înghețată, fructe și băuturi nealcoolice.
Închirierea acestor spații se va face prin licitație publică, iar contractele vor avea o durată inițială de doi ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă un an.
În urma licitației, cele două spații vor fi închiriate cu 2.420 de euro pe lună, ceea ce înseamnă o chirie de 20,16 euro pe metru pătrat. Estimările arată că veniturile suplimentare generate vor fi de aproape 30.000 de euro anual. Potrivit Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, chiria lunară va fi: 12.124 lei/lună în 2025 (curs estimat: 5,01 lei/euro); 12.245 lei/lună în 2026 (curs estimat: 5,06 lei/euro); 12.366 lei/lună în 2027 (curs estimat: 5,11 lei/euro)
Filarmonica „George Enescu” va reține 50% din aceste venituri, iar restul va fi direcționat către bugetul de stat, potrivit profit.ro. Construit în 1888 prin subscripție publică, Ateneul Român este înscris în inventarul bunurilor din domeniul public al statului și administrat de Filarmonica „George Enescu”, aflată în subordinea Ministerului Culturii. O reevaluare recentă a dus la creșterea valorii de inventar a clădirii de aproape trei ori, de la 67 de milioane de lei la 181,2 milioane de lei (peste 36 de milioane de euro).

Ateneul Român – plan de transformare
În aprilie 2024, au fost fundamentat proiectul de restructurare și modernizare pentru Ateneul Român și Filarmonica George Enescu, în cadrul unei conferințe de presă. S-a vorbit atunci despre „cei patru piloni de dezvoltare”.
Primul – Creșterea performanței artistice a Filarmonicii George Enescu, astfel încât să ofere spectatorilor săi experiența unei stagiuni de valoare internațională tot timpul anului și să devină recunoscută în străinătate pentru calitatea artiștilor și a sunetului său.
Al doilea – Transformarea Ateneului Român într-un centru cultural viu, prin modernizarea infrastructurii tehnice, care să asigure o experiență muzicală de calitate, la nivelul standardelor secolului XXI, și diversificarea activităților culturale pe care le oferă (ex. amenajarea și deschiderea unui muzeu; organizarea de expoziții și dezbateri, care să pună publicul românesc în legătură cu teme și idei relevante social și cultural, precum și cu personalități recunoscute la nivel internațional).
Al treilea – Consolidarea componentei educaționale și a comunității din jurul celor două instituții – incluzând aici și atragerea unui public tânăr și nou către muzică, arte, cultură și valori universale – pentru a cultiva în societate o identitate și o reprezentare de sine a românilor ca cetățeni ai lumii, definiți prin valorile fundamentale ale umanității.
Al patrulea – Construirea unei noi identități de brand pentru Filarmonică și pentru Ateneu, susținute de o strategie de comunicare care să repoziționeze cele două instituții, atât în România, cât și la nivel internațional. „Ateneul Român este o clădire simbolică, ce poate prinde viață prin investiții și diversificarea evenimentelor de calitate, astfel încât să devină o adevărată inimă culturală a Bucureștiului, care conectează România la muzica, ideile, artiștii și valorile universale”, declara în aprilie 2024 Oana Marinescu, consultant comunicare strategică și Managing Director al OMA Vision, echipa care asigură concepția strategică și implementarea proiectului de transformare.
Conferința de presă menționată a fost prilejuită și de faptul că, în aprilie 2024, Ateneul Român a primit titlul de Marcă a Patrimoniului European, decernat de Comisia Europeană, în urma unei competiții de proiecte.
Unde e acum Ateneul trebuia să fie circ
Ateneul Român fost construit în perioada de consolidare a statului modern, la inițiativa Societății Ateneul Român, entitate științifică, literară și artistică, condusă de naturalistul Constantin Esarcu, din care făceau parte numeroși oameni de știință și de cultură (printre care Alexandru Odobescu, V. A. Urechia şi Nicolae Kretzulescu). Misiunea sa a fost „propagarea în popor a instrucţiunii şi educaţiei” prin conferințe și cursuri publice, publicații, expoziții și alte manifestări culturale.
În perioada următoarea a apărut și ideea ca Societatea să aibă propria clădire. A fost făcută o primă donație, omul de cultură Scarlat Rosetti punând „la bătaie” pentru construirea viitorului Ateneu suma de 200 de mii de lei aur. Zis și făcut, Ateneul Român a fost ridicat în fosta Grădină a Episcopiei, pe un teren ce aparținea familiei Văcăreștilor. Chiar pe locul unde se află acum frumoasa cldire simbol a Bucureștiului ar fi trebuit să fie un circ și un manej pentru cai, iar construcția manejului începuse deja, sub patronajul Fundației Ecvestre Române.
Clădirea a fost ridicată în două etape, între anii 1886 și 1897, după planurile francezului Albert Galeron, recomandat de Charles Garnier, arhitectul Operei din Paris, iar finalizarea lucrărilor a fost posibilă cu contribuția financiară a unor donatori generoși și a întregii comunități, prin celebra campanie „Dați un leu pentru Ateneu”.
Ateneul a devenit, din 1889 când a fost terminată sala de concerte, sediul Orchestrei simfonice profesioniste bucureștene, înființată din 1868 sub titulatura Societatea Filarmonică Română. Începând cu anul 1907, nume importante ale muzicii clasice din întreaga lume au evoluat ca dirijori sau soliști pe scena Ateneului. Printre care Pietro Mascagni, George Enescu, Richard Strauss, Maurice Ravel, Igor Stravinsky, Bela Batok, Herbert von Karajan, sau Carl Böhm.
Citiți și: Ateneul Român primește „Marca patrimoniului european”. Ce nu știați despre Ateneu