Ultima năzbâtie a ASF, proiectul Legii de plată a pensiilor private (adoptat de Senat, în dezbatere la Camera Deputaților), aduce atât vești proaste, cât și câteva vești bune pentru participanți. În timp ce propunerea mută accentul de la „pensie” la „retragere programată”, textul ridică probleme serioase de constituționalitate, drepturi patrimoniale și schimbare a naturii juridice a sistemului de pensii private Pilon 2/3.
ASF și Legea plății pensiilor private Pilonul II/III: analiză pe înțelesul tuturor
Vestea proastă:
Proiectul legii de plată a pensiilor private promovat de către ASF implică următoarele:
● abandonarea naturii juridice de sistem de pensii și transformarea în sistem de economisire-investire (retragerea programată nu este și nu va putea fi vreodată legal sau tehnic asimilată noțiunii de pensie!),
● restrângerea nejustificată și disproporționată a dreptului de proprietate,
● încălcarea flagrantă a libertății contractuale și economice,
● ingerință contrară art. 44, 45, 47 și 1 alin. (5) din Constituție,
● încălcare a art. 1 Protocol 1 CEDO și a art. 17 din Carta UE.
Măsura ar putea fi calificată juridic drept o expropriere indirectă și colectivă, realizată sub forma unei „administrări obligatorii” a banilor cetățenilor după atingerea vârstei de pensionare, într-un sistem de economisire-investire bazat pe retragere programată si nu în unul de protecție socială bazat pe pensie, fără consimțământul și controlul real al proprietarului bunului, respectiv cetățeanul.
Ce prevede proiectul (pe scurt)
Prin adoptarea proiectului în cauză propus de ASF, statul:
● desființează de facto sistemul de pensii private,
● modifică natura juridică a dreptului dobândit,
● transferă integral riscul de longevitate asupra individului,
● încalcă principiile constituționale și europene privind protecția drepturilor la pensie.
Astfel, legea în cauză este:
● neconformă cu cadrul de reglementare national existent (Legea 411/2004, Legea 204/2006)
● neconstituțională, pentru că afectează substanța dreptului la pensie,
● contrară dreptului european, care definește clar notiunea de „pensie” și „prestare de pensie”.
Vestea bună:
Dacă statul modifică unilateral natura juridică a sistemului, prin adoptarea respectivului proiect, transformând Pilonul II și III dintr-un sistem de asigurări sociale într-un mecanism de economisire-investire controlat, atunci temeiul inițial al obligației de participare dispare, iar fiecare cetățean are dreptul de a contesta obligația de participare atât la fondurile de pensii, cât și la cele de furnizare a pensiei și de a cere restituirea imediată a sumelor acumulate. Sistemul nu mai este un sistem de asigurare socială, ci un fond de economisire forțată, iar aceasta schimbă obiectul și cauza juridică a contractului de aderare.
Cum a reușit ASF recordul unor asemenea aberații?
Mai țineți minte jocurile copilăriei ce ne țineau ocupați în jurul varstei de 5 ani, când imaginația era singura limită și totul era posibil? Eh, deși majoritatea dintre noi, cu vârsta, am devenit adulți “conformiști și ursuzi”, o parte dintre noi, puțini dar privilegiați, au reusit să păstreze vie în suflet acea lume a copilăriei unde posibilitățile sunt limitate doar de imaginație. Poți să fii ce vrei tu, când vrei tu și să faci orice vrei tu.
Probabil cum deja intuiți, unul dintre cele mai elocvente exemple ale existenței acestor privilegiați care au reușit să păstreze vie în suflet scânteia copilăriei este reprezentat de colectivul conducerii ASF.
Totuși, oricât de simpatic și reconfortant ar fi un năzdrăvan mic care se joacă cu cercul în jurul tău, când vine vorba de buzunarele a milioane de cetățeni, parcă ai vrea să le lași în mână judecății unui adult, fie el chiar unul “ursuz și conformist”. Dacă nu o faci, riști să te trezești cu proiecte de lege de genul acesta.
Impact pentru participanți (drepturi, riscuri)
Dintre toate dezastrele generate în buzunarul cetățenilor (și în imaginea instituției), de transpunerea acestor jocuri ale copilăriei la nivel național de către conducerea ASF, cel mai mare impact, de departe, va avea cel generat de joaca Vicepreședintelui ASF, Dan Armeanu, cu Legea de plată a Pensiilor Private. Chiar dacă îmbârligătură de minciuni face încă greu de înțeles impactul real, joaca cu cercul de-a Vicepreședintele sistemului de pensii private prin curtea ASF este pe cale să pună capăt definitiv ideii de pensie privată în România, prin adoptarea legii în cauză.
Pentru a înțelege consecințele reale a ceea ce tocmai ni s-a întâmplat, este necesar să separăm mai întâi marea de minciuni servite, de adevărul cuvântului tipărit al legislației existente.
Cadru legal invocat (legi naționale / UE)
Acest sistem național de pensii private a fost gândit și construit la un moment dat de niste adulți. Ca orice adult, creatorii acestui sistem au avut în minte, când s-au apucat de treabă, niște obiective bine definite pentru acest sistem, aliniate cu legislația internațională în materie, respectiv:
1. Asigurarea unei pensii suplimentare cetățenilor:
a) Legea 411/2004 Art. 1 alin (2) “Scopul sistemului fondurilor de pensii administrate privat este asigurarea unei pensii private, distinctă și care suplimentează pensia acordată de sistemul public, pe baza colectarii și investirii, în interesul participanților, a unei parți din contribuția individuala de asigurări sociale.”
b) Legea 411/2004 Art 134 alin (2) “Furnizorul de pensii nu poate refuza o cerere de pensie privată dacă persoana îndeplinește condițiile legale.”
(3) Legea 411/2004 Art 134 alin (3) “Furnizorul de pensii stabilește cuantumul pensiei private pe baza calculului actuarial și a activului personal net aflat în contul participantului.”
2. Utilitate economică pentru cetățean chiar și în scenarii adverse:
a) Legea 411/2004 Art 136 alin (1) “Activul personal net este folosit exclusiv pentru achiziționarea unei pensii private. “
b) Legea 411/2004 Art 136 alin (2) “Fac excepție de la prevederile alin. (1) următoarele categorii: c) persoanele al căror activ personal net la dată retragerii este prea mic pentru a putea primi o pensie privată.”
(3) Legea 411/2004 Art 136 alin (3) “În termen de 30 de zile calendaristice de la dovedirea încadrarii în una dintre situațiile prevăzute la alin. (2), persoana îndreptațita primește o plată unică sau plăți eșalonate în rate pe o durată de maximum 5 ani, la cerere.”
În ceea ce privește primul obiectiv fundamental al sistemului, așa cum se poate observa, lucrurile sunt foarte clare: scopul este asigurarea unei pensii, aceasta este calculată actuarial, iar furnizorul nu poate refuza plata unei astfel de pensii. Rețineți aceste aspecte fundamentale pentru ca ulterior vom vedea cum TOATE sunt încălcate de prevederile proiectului privind Legea de plata a pensiilor promovat de ASF.
În ceea ce privește cel de-al doilea obiectiv fundamental al acestui sistem, și aici lucrurile sunt cât se poate de clare. Ca orice adulți responsabili, creatorii sistemului au sperat la ce e mai bine, dar au pregatit legislația și pentru ce e mai rău, respectiv: având în vedere situația de fapt (țara mică, salarii mici, contribuții mici, active personale mici, taxe mari și multă muncă la negru), au identificat o probabilitate considerabilă ca majoritatea cetățenilor să nu poată acumula în conturile lor personale sume suficiente atingerii scopului legii, respectiv asigurarea unei pensii suplimentare rezonabile. Astfel, pentru menținerea unei utilități economice pentru cetățean în astfel de situații, sistemul a fost prevăzut cu un mecanism alternativ pensiei, prin care cetățenii își puteau retrage banii toți odată sau eșalonat, după cum considerau ei de cuviință! Retineti acest aspect foarte important: retragerea sumelor a fost tot timpul o alternativă la pensie, pentru ca RETRAGEREA PROGRAMATĂ NU ESTE PENSIE, iar aceasta retragere avea doua optiuni distincte, eșalonat sau integral, la alegerea cetățeanului! Acesta a fost contractul social initial facut cu cetățenii. Si aceste aspecte ale legislației sunt, bineînțeles, încălcate în mod flagrant de proiectul promovat de ASF.
Retragere programată vs pensie viageră (diferențe)
Prin mutilarea legii plății pensiilor de către năzdrăvanul mic pe care Parlamentul României a considerat adecvat să-l numească Vicepresedinte al Sectorului Sistemului de Pensii al ASF, atât scopul sistemului de pensii private (asigurarea unei pensii suplimentare), cât și utilitatea economică a acestuia pentru cetățean, sunt efectiv spulberate, după cum urmează:
- Eliminarea integrală a obligației furnizorului de a plăti pensii:
Art. 11 alin (1) din proiect
“În vederea obținerii autorizării ca furnizor, entitățile prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. d) transmit A.S.F. o cerere însoțită de următoarele documente: d) proiectul contractului de societate al fondului de plată;”
Art. 43 alin. (4) din proiect
“Fondul de plată al pensiilor private poate fi:
a) fond de plată a pensiilor de tip retragere programată;
b) fond de plată a pensiilor viagere.”
Art 43 alin. (5) din proiect
“(5) Denumirea fondului de plată conține sintagma „fond de plată a pensiilor private de tip retragere programată” sau „fond de plată a pensiilor private viagere”, după caz, și nu trebuie să inducă în eroare potențialii membri sau alte persoane.”
Limitarea retragerilor (pragul 25%)
- Transformarea sistemului de pensii în sistem de economisire-investire forțată
Art. 55 alin (1) din proiect
“Membrul unui fond de plată poate primi maximum 25% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.”
Dacă ne uităm cu atenție la prevederile legale anterior expuse, vom observa distorsionarea realității de către micul năzdrăvan, în încercarea de a ocoli scopul fundamental al acestui sistem, fără ca cetățenii să realizeze încălcarea flagrantă a contractului social existent:
1. Pentru a ocoli obligativitatea furnizării unei pensii de către acest sistem (Art 134 alin (2) si Art. 1 alin (2) din Legea 411/2004), “Retragerea Programată” din legislația existentă, devine in acest proiect de lege, în mod înșelător și nelegal, “Pensie de Tip Retragere Programata”, iar “Pensia” din Legea 411/2004 devine “pensie viageră”.
Din cele doua noțiuni legale complet distincte “retragere programata” și “pensie”, Dan Armeanu face doua tipuri de pensii, asimilând în mod înșelător și nelegal noțiunii de pensie, retragerea programată. Primul pas spre eliminarea de facto din sistem a obligației de plată a pensiei, bazat pe iuțeala de aprobare și nebagare de seamă.
2. Al doilea pas spre eliminarea de facto din sistem a obligației de plată a pensiei, respectiv eliminarea obligației furnizorului de a oferi o pensie (Art 134 alin (2) Legea 411/2004) este realizat într-un mod subversiv. Mai întâi se stabilește faptul că pentru a se autoriza ca furnizor de pensii, operatorul economic trebuie să infiinteze un fond de plata (Art. 11 alin (1) din proiect). Denumirea generică “fond de plată” este aleasă în mod intenționat pentru a masca faptul că furnizorul nu mai este obligat să ofere de fapt o pensie. Ulterior, pentru finalizarea schemei de păcăleala legalizată, Art. 43 alin. (4) din proiect definește acest fond de plata ca fiind ori un “fond de plată a pensiilor de tip retragere programată” ori un “fond de plată a pensiilor viagere “, adică fond de plată a pensiilor sau un fond de retrageri programate. Cu alte cuvinte, ramâne la latitudinea operatorului economic ce tip de fond vrea sa facă, respectiv dacă vrea să plătească pensii sau nu. Interesant, nu? Ca să ne fie și mai clare intențiile avute în vedere, art. 15 alin (1) al proiectului ne explica faptul că pentru fondurile de retragere programată ASF are super-oferta promoțională. În timp ce pentru un fond de pensii capitalul social minim este de 4 mil euro, pentru o păcăleală d-asta, pardon, “fond de plată a pensiilor de tip retragere programată”, capitalul social necesar a fi depus de catre furnizor este de doar 1.5 mil euro. E destul de clar ce se întâmpla?
Definiția ironiei, în interpretarea involuntara a lui Dan Armeanu, poate fi regăsită la art 43 alin (5) a proiectului, care impune categoric operatorilor privați să folosească sintagma „fond de plată a pensiilor private de tip retragere programată”, pentru ca “nu trebuie să inducă în eroare potențialii membri sau alte persoane”, având în vedere ca sintagma respectivă reprezintă definiția inducerii în eroare. Ăla nu e un produs de pensie, ci de economisire-investire! Pentru ca nou inventata, în premiera mondiala, “pensie de tip retragere programata” nu are absolut nicio utilitate economică pentru cetățean, noua lege trebuia să forțeze cumva cetățenii să folosească acest produs pentru a nu ramane furnizorii cu prăvălia goală. Astfel, pentru a asigura clientela furnizorilor și, implicit, propriul salariu, năzdrăvanul mic chiar a facut literalmente de nerefuzat acest produs, prin proiectul de lege, interzicând cetățenilor exercitarea opțiunii legale de a-și retrage integral sumele, proprietate individuală, acumulate în contul personal (Art 55 alin. (1) din proiect).
Pe scurt, să oferi un produs de pensie e lucru greu și trebuia cumva scapat de el. Cu toate acestea, retragerea programată nu este și nu poate fi conform legislației produs de pensie. Poti să-i pui cuvantul pensie în față de zece ori, nici din punct de vedere legal și nici din punct de vedere tehnic nu va putea fi asimilată vreodată cu un produs de pensie. Coroborat cu faptul că ofertarea unei pensii devine opțională, complet la latitudinea societatii comerciale, respectiv a furnizorului de (chipurile) pensii, prin adoptarea acestui proiect, sistemul de pensii private din România pierde componenta de sistem de protectie socială, respectiv obiectul de activitate.
În urma opoziției îndreptățite a societății civile la asemenea aberații, argumentele autorității și trompetelor plătite pentru susținerea jaf…, pardon, proiectului de Lege, s-au rezumat, bineînteles, la aspecte tehnice de înaltă calificare: nu vă dăm pensie și nici nu va mai lăsăm să scoateți banii din sistem pentru că, habar n-aveți voi, inculților financiar, AȘA TREBUIE SĂ FUNCȚIONEZE UN SISTEM DE PENSII! Faptul ca n-ar mai fi din punct de vedere legal un sistem de pensii, în condițiile adoptării proiectului, nu pare să fi generat vreun conflict cognitiv în specialiștii de înaltă calificare care îl susțineau vehement. Probabil ca urmare a faptului ca un adevarat specialist nu poate fi limitat de logică…sau rațiune.
Cu toate acestea, vestea bună este ca sistemul de pensii al Romanistanului imaginar al lui Dan Armeanu are o reală problemă de reconciliere cu legislația sistemului de pensii al României reale, Dreptul Civil, Constituția României, Protocolul CEDO și totodată cu legislația europeană aplicabilă, iar adoptarea respectivului proiect ar putea genera din punct de vedere legal un efect complet opus celui urmărit de năzdrăvanul mic și gasca lui de susținători, de sechestrare a banilor cetățenilor în sistem, pentru propriul profit
Pe scurt, prin adoptarea acestui proiect statul deschide larg ușa către instanța tuturor cetățenilor, în vederea intrării în posesia sumelor aflate în proprietatea lor, blocate în fondurile (încă) de pensii în momentul actual.
În articolul următor vom intra în detaliile inutilității economice pentru cetățean a acestei țep…,pardon, produs inovativ de “pensie de tip blocare programată a retragerilor din sistem”, sau “pensie de tip retragere programată”, așa cum o numesc ei. Vom analiza totodată și dimensiunea țep…,pardon, profitabilității pentru cetățean.
Până atunci, să cugetăm cu toții în liniște la următoarea definiție: “Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust”.
