Arena by Luka vă propune, în serial, subiecte despre piața de asigurări din România.
Contents
Discutam zilele trecute cu un fost inspector de daune al firmei City Insurance. Un tip deosebit de isteț și abil, care îmi mărturisea că atunci când era angajat la acea firma de asigurări, ajunsese la venituri nete pe lună și de două ori mai mari decât salariul actual al unui inspector de daune.
Nu-mi venea să cred suma rostită știind că în anul 2023, un angajat pe poziţia de inspector de daune are un salariu care variază, în medie, între 900 şi 1.300 de euro net pe lună. Lucru certificat de datele de la platforma de recrutare online BestJobs. Iar acum doi ani, când City Insurance încă mai vindea hârtii sub denumirea de RCA, aceste salarii erau cu siguranță mai mici.
Business la City Insurance
Acesta mi-a explicat că în urmă cu vreo 4-5 ani, pe vremea când era angajat acolo, toți inspectorii de daune au fost chemați la o ședința de către conducerea companiei City Insurance. Moment în care li s-a explicat noul sistem de bonusare al inspectorilor de daună.
Salariul de baza era în jur de vreo 2700 de lei, la care se adăugau două bonusuri, în funcție de 2 indicatori care presupuneau valori importante „salvate la plata“ de către compania de asigurări și care presupuneau că inspectorii de dauna să influențeze decizia de despăgubire a pagubitului RCA în două moduri:
Plata despăgubirii în sistemul „Regie proprie“
Reparația mașinii în service-urile partenere ale firmei City Insurance
Nicolae Mușat, artizanul din umbră al tunului numit City Insurance, le-a explicat inspectorilor de daune următoarele: „Eu vreau să fac un business împreună cu voi. Iar compania de asigurări câștigă sume importante în cele două variante de despăgubire către client. Evident, cea mai profitabilă formă de despăgubire pentru o companie de asigurări este „regia proprie“, motiv pentru care veți primi un bonus mai mare dacă veți convinge păgubitul RCA să accepte această formă de plată, dar veți primi un bonus interesant și dacă reușiți să îl convingeți să accepte despăgubirea în service-uri partenere. Astfel: primiți 100 de lei în plus la salariu pentru fiecare dosar de dauna în care păgubitul RCA acceptă plata despăgubirii în „regie proprie“ și 50 de lei pentru fiecare dosar de daună în care păgubitul RCA acceptă să își repare mașînă în unul din service-urile noastre partenere.“
Plata despăgubirii în regie proprie sau la service-uri partenere
Pentru cititorii publicației „Oficiul de știri“, voi explica pe scurt ce presupune plata despăgubirii în cele două forme de mai sus:
Plata în regie proprie reprezintă despăgubirea directă către păgubitul RCA, dar o întâlnim și în cazul despăgubirilor CASCO și reprezintă plata a 30% din valoarea reală a reparatiei unui autovehicul, fără a fi nevoie că păgubitul RCA să prezinte documentele justificative (factură și devizul de reparație). Mulți păgubiți RCA acceptă acest sistem de plata din câteva motive:
- obțin banii rapid de la firma de asigurări, știind că majoritatea firmelor de asigurări din România sunt lăsate de către Autoritatea de Supraveghere Financiară să tragă ”țepe” de mii de lei la fiecare dosar de daună, în schimbul unor sancțiuni simbolice, pe care le voi detalia la finalul materialului;
- păgubitul RCA nu are habar cât costă în realitate reparația mașinii lui și se gândește că va reuși să se căpătuiască și el cu câteva sute de lei după ce primește acei bani de la firma de asigurări. Gândind că va reuși cumva să își cârpească mașina cu piese din dezmembrări în unul dintre cele peste 10.000 de garaje nu întotdeauna legale care împânzesc România.
Sistemul de despăgubire „regie proprie“ este unul des întâlnit în țările precum a noastră. Anual, peste 150.0000 de dosare de dauna RCA sunt achitate în acest mod de plată. Iar compania de asigurări economisește 70% din valoarea despăgubirii, în timp ce statul român pierde zdravăn prin acest sistem de despăgubire generatoare directă de evaziune fiscală de ordinul sutelor de milioane de euro în fiecare an.
Plata despăgubirii în service-uri partenere presupune reparații cu costuri extrem de scăzute efectuate de către firmele de asigurări către unitățile reparatoare cu care are încheiate convenții de decontare directă.
Pentru că un service auto să devină partener al oricărei firme de asigurări trebuie în mod obligatoriu să accepte niște condiții de despăgubire care afectează în mod cert calitatea lucrării de reparație a unui autovehicul. Când o companie de asigurări stabilește prin contract că va deconta doar 70% din valoarea piesei originale înlocuită de către service pe mașina reparată, e clar că niciodată nu vor fi folosite piese noi și originale în acele service-uri auto. Clientul habar nu are că piesa montată pe mașina sa este un after market de calitate îndoielnică pentru că service-ul auto își pune și el adaos comercial la acea piesă și trebuie ca valoarea finală facturată către firma de asigurări să nu depășească 70% din valoarea piesei originale.
De asemenea, firma de asigurări stabilește ca materialele de vopsitorie decontate să fie la un preț care face imposibilă achiziția unei vopsele de calitate folosită la reparația mașinii.
Mulți clienți nu înțeleg de ce li se exfoliază vopseaua de pe piesă înlocuită după ce au dus mașina la spălătorie de 7-10 ori.
De asemenea, prețul manoperei decontat de către firma de asigurări este în jur de 75 lei + TVA, preț identic cu cel practicat de către unitățile reparatoare acum 10 ani, când salariile erau cu 50% mai mici decât în prezent. Un astfel de service, care va accepta aceste costuri de manoperă, nu își va permite niciodată un tinichigiu, mecanic sau vopsitor bun și să mai rămână și ceva profit pentru patronul service-ului. Angajații buni cer salarii pe măsura calității lor, de peste 7000 de lei net/luna, iar cu 3000 – 3500 de lei/lună nu lucrează în România niciun mecanic bun.
Rețeta succesului pentru inspector
Revenind la discuția cu inspectorul de dauna, acesta mi-a spus că peste 90% dintre păgubiții RCA cărora el le deschidea dosare de daună erau convinși să accepte plata în sistemul „regie proprie“. Și fiind unul dintre cei mai bonusati inspectori de daună ai firmei City Insurance, a fost răsplătit în anul 2020 pentru aceste performanțe cu venituri lunare care unoeri depășeau 9.000 de lei. Ceea ce reprezenta atunci vreo 2000 de euro/lună, un salariu la care, în 2023, mulți români visează.
Apoi, mi-am adus aminte de mașinile pe care le vedem în majoritatea parcărilor din România. Prost întreținute, julite, cu vopseaua exfoliată, cu piese care se așează prost pe caroserie, cu 3 nuanțe diferite de vopsea pe mașină.
Mi-am adus aminte de greva profesorilor și deficitul bugetar uriaș cu care se confruntă România din cauza evaziunii fiscale și a modului în care sunt cheltuiți banii publici.
În mod firesc, mi-am amintit și de Autoritatea aia care cică supraveghează piața de asigurări din România, în care sunt salarii de zeci de mii de euro pe lună. Și am deschis pagina acestei instituții să văd care a fost valoarea ultimei amenzi aplicate pieței de asigurări din România.
Atunci am înțeles tot:
- „Asigurarea Românească – Asirom Vienna Insurance Group S.A. a fost sancționată cu avertisment scris pentru încălcarea prevederilor art. 21 alin. (1) lit. b), alin. (3), alin. (4) și alin. (5) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, cu modificările și completările ulterioare.
- Omniasig Vienna Insurance Group S.A. a fost sancționată cu avertisment scris pentru încălcarea prevederilor art. 21 alin. (1) lit. b), alin.(4) și alin.(5) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, cu modificările și completările ulterioare.
- Allianz-Țiriac Asigurări S.A. a fost sancționată cu avertisment scris pentru încălcarea prevederilor art. 21 alin. (1) lit. b), alin. (3), alin. (4) și alin. (5) din Legea nr. 132/2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terților prin accidente de vehicule și tramvaie, cu modificările și completările ulterioare.“
