Un asteroid descoperit în 2015, în cadrul proiectului EURONEAR, va purta numele românului Ciprian Vîntdevară. Care este povestea, cum a ajuns un asteroid să se numească Vîntdevară.
Numele este fantastic și, metaforic vorbind, nici că se putea un nume mai potrivit pentru un „obiect” din spațiu. Muzeograful Ciprian Vîntdevară este șef-secție la Observatorul Astronomic din cadrul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad și coordonator al Astroclubului ”Perseus”.
Inițiativa aparține astronomului român Ovidiu Văduvescu, recunoscut ca profesionist cu experiență internațională, care a propus Uniunii Astronomice Internaționale (UAI) redenumirea corpului ceresc cu numele de catalog (694537) = 2015 SS28 în (694537) Vîntdevară, în semn de recunoaștere pentru implicarea muzeografului de la muzeul bârlădean în astronomia românească din ultimii 15 ani și pentru participarea sa la modernizarea Observatorului Astronomic și la înființarea Astroclubului ”Perseus”.
Recunoașterea a avut la bază contribuția lui Ciprian Vîntdevară la promovarea astronomiei în rândul publicului, pregătirea olimpicilor la concursurile județene și naționale de astronomie, precum și descoperirea novei roșii luminoase în anul 2015 și a stelelor variabile care poartă numele orașului Bârlad.

Unde se află asteroidul Vîntdevară
„Pentru mine este o adevărată onoare. M-a luat prin surprindere decizia Uniunii Astronomice Internaționale, nu mă așteptam. În țară mai sunt colaboratori pe astronomie care au dat numele unor asteroizi datorită domnului Ovidiu Văduvescu. Dumnealui, folosind echipamentele din Spania, din Insulele Canare, a descoperit mulți asteroizi. După un timp, descoperitorul are dreptul să dea o nouă denumire asteroidului.
Este o încununare a muncii mele în slujba astronomiei și o realizare atât pentru mine personal, cât și pentru instituția pe care o reprezint. Este vorba despre o recunoaștere venită din partea celui mai înalt forum de astronomie din lume. Asteroidul rămâne într-o bază de date cu denumirea respectivă”, a declarat Ciprian Vîntdevară pentru Agerpres.
Asteroidul se află în centura principală de asteroizi, între orbitele planetelor Marte și Jupiter, având o perioadă de rotație în jurul Soarelui de aproximativ 5,7 ani și un diametru de circa 1 – 2 kilometri.
A fost descoperit pe 22 august 2015, prin utilizarea instrumentului optic ”Isaac Newton Telescope” (INT) cu diametrul oglinzii principale de 2,5 m, deținut de ”Isaac Newton Group” (ING), de la Observatorul Astronomic din La Palma, Insulele Canare, Spania. Echipa care a realizat descoperirea este formată din astronomul David Jones, de la Institutul de Astrofizică din Insulele Canare (IAC), și studenții din cadrul ING, Teo Mocnik și Inaki Ordonez Etxeberria, conduși de dr. Ovidiu Văduvescu.
Și dacă nu știați, România se vede pe cer: mai precis spus, țara noastră are peste 30 de stele de pe cer care poartă numele: Bârlad! Numărul lor este în creștere, iar povestea descoperirii lor arată până unde poate duce pasiunea unei profesii: până la Univers și dincolo…
Citiți și: România se vede pe cer: De ce 30 de stele se numesc Bârlad