Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a precizat joi, 29 mai, că facturile la energie nu vor crește semnificativ pentru clienții vulnerabili după 1 iulie, în contextul liberalizării pieței.
Burduja a subliniat că datorită plafonului pentru energie clienții casnici au plătit în ultimii trei ani printre cele mai mici facturi pentru energie și gaz din Uniunea Europeană.
Sebastian Burduja: Facturile la energie nu „vor bubui” după 1 iulie
Sebastian Burduja a mai precizat că facturile la gaz și energie nu vor „bubui” după 1 iulie. Tot el a mai precizat că Guvernul nu poate face în doi ani ceea ce nu s-a făcut în 30 de ani. „Plafonarea şi compensarea facturilor au adus consumatorilor casnici din România, de trei ani, al patrulea cel mai ieftin gaz şi a cincea cea mai ieftină energie electrică din UE. Date Eurostat, date publice.
Restul poveştilor sunt doar zgomot, ştiri false şi/sau alarmiste. După 1 iulie, românii vulnerabili trebuie şi vor fi protejaţi. Facturile nu vor „exploda”, nu vor „bubui”. Şi nici nu se putea face în doi ani ceea ce nu s-a făcut de 30 de ani”, a declarat Sebastian Burduja.
Sebastian Burduja: Investițiile sunt singurul remediu pentru a reduce facturile pe termen mediu și lung
În ceea ce privește reducerea tarifelor pe termen lung, ministrul Sebastian Burduja a punctat faptul că investițiile sunt singura modalitate pentru ca valoarea facturilor să nu crească. Cel puţin am reuşit să ţinem toate grupurile de producţie de energie în funcţiune (între 2009-2022, s-au închis peste 7.000MW grupuri pe cărbune şi gaz, producţie în bandă), să adăugăm altele noi (aproape 2.000 MW în acest mandat), să generăm o revoluţie în stocare (de la mai puţin de 20 MWh la 400 MWh baterii conectate la reţea).
Investiţiile sunt singurul remediu pentru a reduce facturile pe termen mediu şi lung, iar asta trebuie să înţelegem cu toţii”, a adăugat ministrul Energiei. De asemenea, ministrul Energiei a subliniat faptul că în intervalul 1990-1922, România a reușut să-și reducă emisiile de CO2 cu pest 75%. Cea mai mare valoare din Uniunea Europeană.
România trebuie să aibă o energie sigură, accesibilă și ecologică
Dar chiar și în aceste condiții, Sebastian Burduja a evidențiat faptul că Română trebuie să aibă o energie sigură, accesibilă și ecologică. „Avem nevoie de energie verde, pentru care am obţinut peste 10 miliarde EUR din fonduri nerambursabile (parcuri solare, eoliene, baterii, investiţii în reţele), dar şi de energie în bandă (hidro, nuclear, gaz, cărbune). Avem nevoie de fiecare MW.
În context, reţineţi aceste cifre: România a redus emisiile CO2 cu 77% între 1990 şi 2022, cel mai mult din UE. Majoritatea din sectorul energetic. România are cele mai mici emisii CO2/capita din UE, după Suedia, iar UE contribuie cu doar 4,8% din emisiile globale”, a mai spus ministrul Energiei.
Sebastian Burduja a obținut fonduri europene nerambursabile de 14 miliarde de euro
Totodată, Sebastian Burduja a ținut să puncteze faptul că în timpul celor doi ani de mandat ai săi, ministerul a reușit să absoarbă fonduri europene nerambursabile în valoare de 14 miliarde de lei. „Anul trecut, am pus în funcţiune peste 1250MW grupuri noi – cât în precedenţii opt ani la un loc.
Anul acesta, planul este pentru peste 2500MW. Fiecare MW nou înseamnă şansa românilor şi companiilor româneşti de a avea facturi mai mici, deci o energie mai ieftină. Şi şansa României de a-şi consolida independenţa energetică”, a plusat ministrul Energiei.
Sebastian Burduja cere renegocierea PNRR
Deși a obținut foduri nerambursabile de 14 miliarde de euro, Sebastian Burduja susține că nu pot fi închise toate grupurile de la Complexul Energetic Oltenia, motiv pentru care, completează ministrul, se impune o renegociere a Planului Național de Redresare și Reziliență.
„Nu putem permite subminarea securităţii noastre energetice. Nu putem permite închiderea tuturor grupurilor de la Complexul Energetic Oltenia, nu putem lăsa Craiova şi Râmnicu Vâlcea în frig la iarnă – voi insista până la capăt pentru renegocierea PNRR. Nu putem păstra tăcerea când piaţa energetică europeană nu e funcţională, pentru că în centrul Europei nu există interconexiuni. România are peste 4.000MW capacitate de interconexiune cu ţările vecine.
Alte state membre au zero între ele, deci “nu trec sârmele graniţa”, fix în zona de tranzit – deci energia ieftină din Vest nu ajunge până la noi, la bulgari sau la greci. Deci piaţa europeană nu este funcţională şi energia nu poate circula liber – pur şi simplu. Cerem drepturi şi obligaţii egale pentru toţi!”, a mai scris minsitrul, pe Facebook.
