Economia mondială intră în 2025 sub spectrul unor noi provocări globale, după ce abia a început să lase în urmă impactul pandemiei de COVID-19. Inflația, potențialele tarife comerciale impuse de Donald Trump, conflictele militare din Ucraina și Orientul Mijlociu, tensiunile politice din Germania și Franța, dar și incertitudinile economice din China creează un peisaj economic extrem de volatil. Aceste elemente ar putea afecta serios ritmul de creștere global, în ciuda eforturilor anterioare ale băncilor centrale de a stabiliza piețele financiare.
În 2024, ratele dobânzilor au început să scadă la nivel global, iar inflația a fost în mare parte ținută sub control. Cu toate acestea, mulți cetățeni au resimțit criza costului vieții ca pe o povară grea, ceea ce a alimentat un val de nemulțumire la nivel electoral în mai multe țări. În 2025, această criză ar putea deveni și mai accentuată, mai ales dacă măsurile protecționiste ale SUA vor duce la un nou val de inflație globală.
Impactul posibil al politicilor comerciale ale SUA în 2025
Unul dintre cele mai mari semne de întrebare pentru 2025 este legat de planurile economice ale președintelui Donald Trump, care a sugerat introducerea unor tarife comerciale drastice. Tarife de 10-20% pentru toate importurile și până la 60% pentru mărfurile chinezești ar putea declanșa un război comercial de proporții. Un astfel de scenariu ar reduce semnificativ ritmul creșterii economice globale și ar afecta piața muncii, unde șomajul ar putea reveni la niveluri alarmante.
În plus, relațiile comerciale dintre marile puteri economice, precum SUA și China, rămân tensionate. China, a doua economie mondială, este deja sub presiune pentru a-și transforma modelul de creștere, punând mai mult accent pe consumul intern și reducând dependența de producția industrială. Orice război comercial ar putea destabiliza și mai mult această economie deja fragilă, cu repercusiuni majore pentru întreaga lume.
Europa și fragilitatea sa politică și economică
Europa se confruntă, la rândul său, cu numeroase provocări. Economiile Germaniei și Franței, pilonii zonei euro, sunt marcate de blocaje politice care împiedică implementarea unor reforme necesare. Lipsa investițiilor și deficitul de competențe continuă să tragă în jos economia europeană, care rămâne în urma Statelor Unite.
Un alt factor ce ar putea afecta Europa este un dolar mai puternic, care ar face datoriile în această monedă mai scumpe pentru țările europene. În plus, conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu ar putea duce la creșterea prețurilor la energie, complicând și mai mult eforturile guvernelor de a combate inflația.
Țările vulnerabile, cele mai afectate
Cele mai sărace țări ale lumii, deja afectate de criza economică post-pandemie, riscă să fie cele mai lovite în 2025. Creșterea costurilor comerciale și financiare le-ar putea împinge într-o criză profundă, având în vedere resursele lor economice limitate. În economiile bogate, guvernele trebuie să gestioneze simultan combaterea schimbărilor climatice, dezvoltarea armatelor și îngrijirea populației îmbătrânite, fără a exacerba datoria publică.
În concluzie, 2025 promite să fie un an de incertitudini, așa cum a avertizat președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde. Provocările globale necesită măsuri economice prudente și colaborare internațională pentru a evita o criză financiară majoră. Cu toate acestea, viitorul rămâne imprevizibil, iar piețele financiare trebuie să fie pregătite pentru turbulențe majore.
