Avocații criminalului în masă norvegian Anders Breivik au declarat luni în fața unui tribunal că acesta suferă de o “depresie profundă” și că nu mai vrea să trăiască, în timp ce au demarat o acțiune legală care să îl scape pe acesta de anii de izolare în închisoare.
Fanaticul de extremă-dreaptă care a ucis 77 de persoane într-un atentat cu bombă și focuri de armă în 2011 a dat în judecată statul, susținând că actualele condiții de detenție îi încalcă drepturile omului. Breivik ispășește o pedeapsă de 21 de ani – cea mai lungă pe care o poate impune un tribunal norvegian – care poate fi prelungită atât timp cât este considerat o amenințare pentru societate.
Printre cei care au urmărit procesul într-o sală de judecată amenajată într-o sală de sport din închisoarea norvegiană de înaltă securitate Ringerike s-a aflat și Freddy Lie, o persoană a cărei fiică a fost împușcată mortal de Brevik. “El nu trebuie să mai iasă niciodată”, a declarat Lie pentru Reuters.
Breivik a intrat la audiere flancat de trei gărzi de securitate. Îmbrăcat într-un costum negru, cu cămașă albă și cravată maro, Breivik nu a spus nimic și a stat impasibil în timp ce echipa sa de avocați îi prezenta cazul.
“El a fost izolat timp de aproximativ 12 ani … Trăiește într-o lume complet închisă”, a declarat avocatul său, Oeystein Storrvik, în fața judecătorului. “Nu dorește să mai fie în viață”, a adăugat Storrvik.
Breivik a ucis opt persoane cu o mașină capcană în Oslo, apoi a împușcat alte 69 de persoane, majoritatea adolescenți, într-o tabără de tineret a Partidului Laburist, la 22 iulie 2011. Rămâne cea mai gravă atrocitate comisă în Norvegia pe timp de pace.
Anders Breivik este încă mândru de ceea ce a făcut
Avocații care reprezintă Ministerul Justiției spun că Breivik trebuie ținut separat de restul populației penitenciare din cauza amenințării continue la adresa securității pe care o reprezintă. “Un deținut extraordinar de periculos necesită măsuri extraordinare”, a declarat luni avocatul Andreas Hjetland în fața instanței. “El este încă mândru de ceea ce a făcut. El are în continuare aceleași opinii ideologice”, a spus Hjetland.
Breivik a mai dat în judecată statul în 2016, susținând că acesta încalcă Convenția Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv secțiunile care spun că nimeni nu ar trebui să fie supus la “tortură sau la tratamente sau pedepse inumane sau degradante”. Inițial, el a câștigat procesul, dar acest lucru a fost anulat un an mai târziu, înainte ca orice restricție să fie ridicată.
Este o situație extrem de complicată și controversată. Într-adevăr, faptul că un terorist responsabil de o tragedie atât de groaznică se plânge de condițiile din închisoare poate părea profund dezolant pentru familiile victimelor și pentru societatea în ansamblu.
Pe de o parte, ideea că un individ care a comis un act atât de monstruos să pretindă că suferă din cauza izolării poate părea de neînțeles. Este dificil să simpatizezi cu cineva care a făcut atât de mult rău și care acum se plânge de condițiile de detenție.
Pe de altă parte, există întotdeauna o dezbatere legată de drepturile omului și de tratamentul corect al deținuților, indiferent de faptele lor. Este important ca sistemul să respecte standardele și drepturile fundamentale ale tuturor persoanelor, chiar și ale celor condamnate pentru crime oribile.
Sigur, este esențial să existe un echilibru între drepturile umane și responsabilitatea pentru acțiunile comise. Situația lui Breivik reprezintă unul dintre acele cazuri dificile care aduc în discuție întrebări esențiale legate de drepturile individului și de echilibrul între dreptate și tratamentul uman în sistemul penitenciar.
