Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR) estimează că o posibilă suprataxare a băuturilor răcoritoare cu zahăr printr-o acciză ar putea determina o scumpire a litrului de suc cu 20-25%, relatează Economica.
În același timp, băuturile în ambalaje la peste 2,5 litri ar putea fi cu până la 50% mai scumpe, atrage atenția ANBR. Producătorii estimează că această măsură ar duce la o contractare a pieței băuturilor răcoritoare cu 20%.
Guvernul ia în calcul o taxare a băuturilor răcoritoare care au în compoziție o anumită concentrație de zahăr, urmând modelul irlandez.
O suprataxare a băuturilor răcoritoare ar creștere prețul mediu pe litru
Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare avertizează, printr-un comunicat, cu privire la efectele adverse pe care le-ar putea avea o posibilă taxe pentru băuturile răcoritoare.
O acciză pe zahar riscă să taxeze consumatorii, un sector economic care este un bun contribuabil la bugetul de stat și la economia în ansamblu, spun producătorii.
Mai exact, posibila suprataxare a băuturilor răcoritoare cu zahăr în contextul noilor ajustări fiscale analizate de Guvern ar însemna o creștere directă a prețului mediu pe litru la raft între 20-25% și până la 50% pentru băuturile în ambalaje la peste 2,5 litri.
Creșterea directă a prețului ar fi de 14 puncte procentuale comparativ cu rata medie actuală a inflației din România și de 5 puncte procentuale peste rata medie a inflaței din industria alimentară.
Facem precizarea că răcoritoarele s-au mai scumpit o dată, în luna ianuarie, atunci când cota de TVA a crescut în cazul industriei de la 9 la 19%. Ca o consecință, piața a înregistrat o contractare cu 6%.
Ce spun reprezentanții ANBR
„Privim cu îngrijorare cum sectorul nostru este din nou vizat, deși am fost afectați în ultimul an de o serie de măsuri discriminatorii, care au dus la o scădere graduală a pieței. Cea mai recentă măsură de acest gen, introdusă cu doar 6 luni în urmă, este mărirea cotei de TVA de la 9 la 19% și care se aplică doar pentru băuturile răcoritoare, cu sau fără zahăr”, a declarat Alice Nichita, președinte ANBR.
Potrivit șefului ANBR, această măsură este „profund discriminatorie” și a determinat deja o scădere a pieței de aproximativ 6%. Aplicarea unei noi taxe adresată doar producătorilor de băuturi răcoritoare ar pune o presiune greu de gestionat de către orice companie.
„Se pot adopta măsuri eficiente și sustenabile pe termen lung doar printr-o consultare a sectoarelor implicate, însă ținând cont de impactul măsurabil al fiecărei inițiative. „Doar în felul acesta ar aduce beneficii tuturor, inclusiv consumatorilor, asigurând în același timp condiții de concurență echitabile pentru întregul lanț valoric al industriei agroalimentare și mediul de afaceri.”, a mai precizat Nichita.
Piața ar înregistra o scădere cu 20%
Potrivit reprezentanților ANBR, impactul negativ se va reflecta, pe termen lung, asupra întregului lanț de valoare și asupra economiei în ansamblu având în vedere că se estimează o scădere a pieței băuturilor răcoritoare cu 20%.
Scăderea volumelor de vânzări ar însemna o diminuare cu 52 de milioane de euro a TVA-ului achitat la bugetul de stat. La acesta s-ar adăuga scăderea pe lanțul de valoare a taxelor și impozitelor plătite, pornind de la furnizorii de materii prime (ingrediente, ambalaje), partenerii comerciali, până la industria HORECA.
În perioada 2017-2020, industria de băuturi răcoritoare a contribuit direct la bugetul de stat cu peste 416 milioane de euro. Suma a reprezentat TVA și impozite indirecte, conform unui studiu din 2022, efectuat de Deloitte România.
Totodată, efectele negative vor fi resimțite de întregul lanț de valoare, de la fermierii care cultivă sfecla de zahăr în România, până la magazine, baruri și restaurante, inclusiv prin pierderi de locuri de muncă. Industria băuturilor răcoritoare a susținut, în medie, anual, peste 70.000 de locuri de muncă, prin efect direct, indirect și indus, în intervalul 2017-2020.
În aceeași perioadă, contribuția industriei la economia națională s-a ridicat la peste 3,65 miliarde de euro, din care peste 1 miliard de euro valoare adăugată brută directă.
