Vești bune pentru români în noile date prezentate de Institutul Național de Statistică (INS)! Deși venim după ani grei – cu o economie care a baleiat între valuri pandemice și un context internațional deloc ușor – iată că inflația a reintrat pe trend de scădere, ajungând la 7,2% în februarie 2024.
Un fapt ce reprezintă un avans semnificativ, comparativ cu anul trecut, când ajunsese la 15,5%. Reamintim că BNR avertiza la acea vreme asupra riscului ca inflația să urce până la 17%.
Obiectivul pe care Marcel Ciolacu și l-a asumat înainte de preluarea conducerii Guvernului
Într-un an 2024, cu mize electorale uriașe, scăderea inflației la o valoare cu o singură cifră este obiectivul pe care Marcel Ciolacu, președintele PSD, și l-a asumat înainte de preluarea conducerii Guvernului, confirmând angajamentul politic asumat de acesta cu privire la stabilizarea prețurilor.
Mai mult, este și rezultatul măsurilor promovate de social democrați privind plafonarea prețurilor la energie și limitarea adaosurilor comerciale la alimente. Un alt factor care a stabilizat prețurile îl reprezintă investițiile (+20%), inclusiv în industria de procesare a alimentelor.
Aceste investiții au generat o reducere a deficitului comercial al țării cu peste 5 miliarde de euro anul trecut. Sunt bani care nu au mai fost plătiți pe mărfuri din import, au rămas în țară și au circulat producând plusvaloare în economie.
Suma pe care fiecare familie ar fi fost nevoită să o plătească fără plafonarea prețurilor
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat că peste 1.100 de lei în fiecare lună ar fi plătit în plus milioane de familii dacă nu am fi plafonat preţurile la energie, gaze şi alimentele de bază.
Şeful Executivului a adăugat că „datele arată că prin plafonarea preţurilor la energie, gaze şi alimente, costurile cu bunurile şi serviciile necesare unui trai decent, pentru o familie cu doi copii au scăzut cu 11%”.
„Peste 1.100 de lei în fiecare lună! Atât ar fi plătit în plus milioane de familii dacă nu am fi plafonat preţurile la energie, gaze şi alimentele de bază! Aceste măsuri esenţiale impuse de PSD la guvernare au reprezentat un sprijin vital pentru gospodăriile românilor în ultimii doi ani, aceasta este concluzia unui studiu realizat de fundaţia Friedrich-Ebert-Stiftung România”, a scris Marcel Ciolacu pe Facebook.
Premierul Marcel Ciolacu: “S-ar putea să mergem prin act normativ”
Prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat pe 4 martie că măsura plafonării adaosului comercial la anumite alimente de bază va continua şi este posibil să fie adoptat un act normativ referitor la produsele româneşti.
„O să avem o discuţie din nou. S-ar putea să mergem prin act normativ. M-am uitat şi la sistemul francez şi am stat de vorbă şi cu ministrul Agriculturii şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, cu domnul Simonis, i-am zis să vină cu legislaţie foarte clară cum este în Franţa. Sistemele de desfacere a produselor, marii retaileri.
De exemplu, în Polonia, 46% e capital polonez în sistemul de retaileri din Polonia. În alte sisteme din Europa la fel, capitalul autohton e preponderent. La noi era doar Profi, avea în jur de 12% din piaţă”, a afirmat Marcel Ciolacu.
Miliarde de euro salvate în favoarea producătorilor români
România a continuat acest traseu și la început de an, în ianuarie 2024 deficitul comercial consemnând o scădere de peste 15% față de ianuarie 2023. Asta arată că există toate premisele ca alte câteva miliarde de euro să rămână și anul acesta în economie.
Adică la firmele românești și la producătorii locali care vor avea astfel resurse pentru a se dezvolta, de a angaja noi salariați, de a cumpăra utiaje mai performante care să le asigure productivititate mai mare și deci, șansa de a vinde produse la prețuri mai competitive.
- De altfel, în domeniul alimentar, raportat la 2023, prețurile au scăzut cu 30% la făină, cu 27% la ulei, cu 25% la mălai, cu 12% la margarină, cu 9% la unt, cu 9% la zahăr, cu 5% la lapte de vacă și 2% la ouă, față de aceeași perioadă a anului trecut.
- Anul trecut, la acest moment, statistica oficială consemna exact contrariul: creșteri de 27% la făină, 26% la mălai, 24% la pâine, 35% la cartofi, 30% la ulei, 35% la margarină, 20% la carne, 33% la lapte, 45% la unt, 34% la brânză si 64% la zahar.
- Acest lucru ar trbui să însemne și o reducere a presiunii puse în ultimul an de bugetul fiecărei familii de români. In plus, există toate premisele ca în 2024 trendul de stabilizare a prețurilor să continue, pe fondul creșterii producției agricole. Aceasta este anticipat de specialiștii care realizează analiza ”Key Figures of the European Foodchain” pentru Eurostat.
”Este de așteptat ca România, țară care ocupă un loc proeminent în mai multe categorii la nivel european, să-și întărească poziția. Mai mult, dacă vorbim pe termen mediu, chiar substanțial, grație unor investiții care să vizeze infrastructura și modernizarea sectorului agricol, dar și în procesare. Valorizându-și astfel acel considerabil potențial neexploatat pe care-l deține”, afirmau aceștia într-un comentariu referitor la cifrele din 2023.
Schemele de ajutor de stat din agricultură, un rol esențial
Investițiile la care se face referire sunt o prioritate pe agenda PSD și a Guvernului Ciolacu. În pachetul de măsuri de spriijin pentru economie s-au alocat 200 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România și prima de 10% din valoarea produselor procesate pentru fermieri, aceștia din urmă beneficiind și de 300 milioane de euro grant drept capital de lucru.
- Apoi, programul multi-anual INVESTALIM prevede aplicarea unei scheme de ajutoare de 600 de milioane de euro (2,9 miliarde de lei) pentru firmele românești producătoare de alimente care fac investiții în unități de industrie procesare.
- Creditul fermierului și subvenționarea cu 50% a energiei pentru irigații, sprijinul de urgență pentru fermierii afectați de importurile de cereale din Ucraina acordat în 2023, sau cele 270 de milioane de lei pentru subvenționarea accizei la motorina utilizată în agricultură, pe care agricultorii o vor primi în acest an, au contribuit sau o vor face pentru a asigura eficiența activității în acest sector.
Sunt măsuri de care beneficiază agricultorii, atât ca business, dar și din perspectiva bunăstării familiilor lor, în contextul în care, spune ultima statistică realizată la nivel european, România este, alături de Grecia, pe prima poziție a ierarhiei numărului de ferme care sunt afaceri individuale.
O agricultură românească mai performantă, însoțită de facilități de procesare de ultimă oră, înseamnă mai multe produse mai bune, mai diversificate și, nu în ultimul rând, mai ieftine.
“De ce nu există produse româneşti, de ce au dat faliment fabricile din România?”
Marcel Ciolacu a subliniat că la ora actuală există un program clar pentru procesarea alimentelor în România.
„Pentru că n-au existat… şi acum, în schimb, există un program clar pentru procesare în România. Dar, ca şi în Franţa, pentru produsele autohtone, ce e produs în România când vinzi la retaileri nu poţi să ai decât o marjă de maximum 20% profit, pentru că tu ai import din ţara de unde e capitalul tău la gem, la magiun şi la magiunul din România îi bagi o rată mai mare de profit, astfel încât să fie cel din România mai scump decât cel din ţara de unde-i capitalul retailer, ceea ce e incorect.
Şi atunci o să venim cu o modificare legislativă, astfel încât să plafonăm adaosul la produsele româneşti şi atunci vom vedea adevărata concurenţă. Nu trebuie eu să fac controale, să controlez cât ai tu adaos pe fiecare produs”, a adăugat Ciolacu.
“Eu acum trebuie să mă adaptez la realităţi”
Premierul Marcel Ciolacu declara că, în lipsa unor decizii curajoase care nu au fost luate vreme de 30 de ani, la acest moment trebuie o adaptare la realităţi.
„Cauzele s-au întâmplat în cei 30 de ani, când trebuiau luate nişte decizii curajoase în acele momente. Trebuiau gândiri strategice în ceea ce priveşte România în acele momente. Eu acum trebuie să mă adaptez la realităţi. Şi atunci trebuie să vedem exact cum se întâmplă în alte părţi. Eu nu pot să las, indiferent cât ar produce românii, dacă tu îi bagi la retaileri, îi bagi un adaos foarte mare, el nu mai e competitiv”, a mai declarat Ciolacu.
CITIȚI ȘI:
Ce alimente s-au scumpit după plafonare
