Un studiu realizat de Massachusetts Institute of Technology și care a devenit obiect de analiză a CNN , arată că impactul inteligenței artificiale asupra pieței forței de muncă va fi mult mai lent decât se prevăzuse inițial. Concluzia? Omul e mai ieftin ca robotul.
Într-un studiu publicat la începutul acestei săptămâni, cercetătorii de la Laboratorul de Informatică și Inteligență Artificială al MIT au căutat să vadă nu doar ce se va întâmpla dacă inteligența artificială va duce la automatizarea locurilor de muncă „umane”, ci și când s-ar putea întâmpla acest lucru.
Astfel, au ajuns descoperit însă că marea majoritate a locurilor de muncă identificate anterior ca vulnerabile la inteligența artificială, nu ar fi profitabile economic dacă angajatorii ar face automatizarea în acest moment.
Analiză: Roboți versus „mâna de lucru umană”
O constatare cheie, de exemplu, este că doar aproximativ 23% din salariile plătite oamenilor acum pentru locuri de muncă care ar putea fi realizate cu ajutorul instrumentelor de inteligență artificială ar fi rentabile pentru angajatori astfel încât să își dorească să le înlocuiască.
Concluziile generale sugerează, așadar, că o schimbare pe piața forței de muncă s-ar putea realiza doar gradual.
„În multe cazuri, oamenii sunt modalitatea mai eficientă din punct de vedere al costurilor și o modalitate mai atractivă din punct de vedere economic de a lucra”, a declarat pentru CNN Neil Thompson, unul dintre autorii studiului și directorul viitorului proiect de cercetare tehnologică la MIT’s Computer Science & AI Lab.
„Ceea ce vedem este că, deși există mult potențial ca inteligența artificială să înlocuiască sarcinile, acest lucru nu se va întâmpla imediat”, a adăugat Thompson, spunând că, dincolo de titlurile despre roboții care preiau locurile de muncă, „este foarte important să ne gândim la economia implementării efective a acestor sisteme.”
Analiză: Există un motiv pentru care AI nu este peste tot imediat
Thompson și echipa sa au analizat în profunzime majoritatea locurilor de muncă care au fost identificate anterior ca „expuse” riscului înlocuirii sau preluării de către inteligența artificială. Cercetătorii s-au uitat apoi la salariile plătite lucrătorilor care îndeplinesc în prezent aceste sarcini și au calculat cât ar putea costa folosirea unui instrument automatizat.
Un muncitor din vânzarea cu amănuntul, de exemplu, este în prezent responsabil de verificarea vizuală a inventarului sau se asigură că prețurile afișate într-un magazin pentru o anumită marfă sunt exacte. O mașină instruită în viziunea computerizată ar putea face acest lucru din punct de vedere tehnic, notează Thompson, dar în această etapă, este mai logic din punct de vedere economic ca un angajator să plătească un muncitor care să îndeplinească aceste sarcini.
„Există un motiv pentru care AI nu este peste tot imediat”, spune Thompson. „Există o rațiune economică în spate”.
Analiză: Timp pentru planuri
La fel ca în perturbările tehnologice anterioare de profil înalt de pe piața muncii, cum ar fi creșterea economiilor de producție care înlocuiesc economiile agricole, schimbarea filosofiei pe piața forței de muncă nu va fi bruscă. Acest lucru înseamnă în primul rând că factorii de decizie, angajatorii și chiar lucrătorii au timp să se pregătească și să se adapteze pentru aceste schimbări viitoare.
Noua cercetare a lui Thompson și a echipei sale de la MIT le poate oferi acestor factori de decizie politică o mai bună înțelegere a cronologiei posibile, în timp ce caută soluții pentru a ameliora impactul inteligenței artificiale asupra pieței muncii.
El a evidențiat că studiul „ne oferă această capacitate de a începe să fim puțin mai cantitativi cu privire la cât de repede ne așteptăm să se producă dislocarea forței de muncă. Și asta le va permite oamenilor să înceapă să construiască planuri care sunt mult mai concrete.
Citiți și:
De ce franțuzoaicele nu mai poartă tocuri. Revoluție în capitala mondială a modei
