O analiză recentă relevă faptul că adolescenţii petrec, în medie, 14-16 ore în faţa ecranelor. După anumite cercetări rezultă și că pușcăriașii stau mai mult timp afară decât adolescenții dependenți de tehnologie.
Adolescenţii petrec tot mai mult timp în faţa ecranelor, fie că optează pentru platformele de social media, fie pentru jocurile video. O analiză realizată de Asociaţia ALIAT, în cadrul proiectului „Mai puternici împreună”, arată că adolescenţii petrec, în medie, 14-16 ore în faţa ecranelor.
“Grupul ţintă al acestui proiect au fost elevi, cu vârste cuprinse între 13 şi 15 ani. În urma atelierului având ca temă sănătatea digitală, am obţinut nişte rezultate surprinzătoare legate de faptul că elevii petrec între 14 şi 16 ore, pe zi, când vine vorba de consumul de ecran. Aici intră aplicaţiile şi jocurile video. Îşi verifică telefonul de 434 de ori, în medie, pe zi.
Ţinând cont de activităţile pe care le desfăşoară elevii legat de petrecerea timpului pe ecrane am ajuns la concluzia că le reduce semnificativ timpul petrecut afară, iar dacă ne luăm după anumite cercetări rezultă faptul că prizonierii stau mai mult timp afară decât adolescenţii”, povesteşte Daniela Climescu, asistent social format în domeniul adicţiilor.
Specialiştii atrag atenţia asupra pericolelor la care se expun copiii şi adolescenţii, din cauza consumului prea mare de tehnologie.
Adolescenții sunt expuși la pericole în social media
„Vorbim despre dopamină foarte multă, despre goana după like-uri, după vizibilitate. A fi în atenţia celorlalţi devine poate mai important decât interese, pasiuni, pe care le aveam şi le construiam într-un mod fructuos pentru personalitatea noastră. Vedem sedentarismul; rata tulburărilor alimentare a crescut foarte mult, apar tulburări de somn, fragmentarea somnului, insomnia. Această goană după dopamină ne va face să rămânem capitivi ca un şoricel pe o roată, în dorinţa de a obţine acum, repede, cât şi cum vrem noi. Prin neparticiparea la viaţa socială se ajunge la izolare socială sau la crearea unei identităţi, de cele mai multe ori superficiale, în mediul on-line ”, a declarat, potrivit Agerpres, Ramona Costescu, psihoterapeut şi preşedinte al Asociaţiei Aliat pentru Sănătate Mintală
“Cei mai mulţi dintre copii se duc acolo, pentru că noi, ceilalţi, părinţi şi şcoală nu le oferim ce au nevoie în viaţă. (…) Sunt pericole extrem de multe în social media şi în tot ce înseamnă consumul digital. Eu contest faptul că noi adulţii învinovăţim copiii că ei fac ceva într-o lume pe care tot noi am creat-o pentru ei”, susţine Cristian China-Birta, consultant social media.
Soluţiile propuse de specialişti fac referire la limitarea timpului petrecut în faţa ecranelor, la un maximum de două ore pe zi, un somn odihnitor, petrecerea timpului în families au cu prietenii şi găsirea unor activităţi desfăşurate în aer liber.
Adolescenții au nevoie de un model de anturaj
„Dacă i-am duce la activităţi de tip public speaking, ateliere de teatru, de dezvoltare personală, unde sunt copii asemănători lor, încercăm să le arătăm un model de anturaj. Tehnologia nu e un bau-bau, trebuie să găsim calea de mijloc, nu se poate nici fără, dar nici conectat permanent la ea”, spune Sorina Mincu, promotor evenimente educative pentru copii în Bucureşti, potrivit aceleiași surse.
Proiectul s-a desfăşurat în perioada ianuarie-iunie 2024, în parteneriat cu FDP- Protagonişti în educaţie şi a avut ca scop prevenirea comportamentelor de risc asociate consumului de droguri, alcool şi tutun în rândul elevilor.
Ce primesc adolescenții de la Youtube și Instagram
China vrea să limiteze timpul pe ecran la 40 de minute pentru copiii cu vârsta sub opt ani, în timp ce statul american Utah a impus o interdicție digitală pentru minori și consimțământul părinților pentru a utiliza rețelele sociale. Franța a vizat producătorii, solicitându-le să instaleze un sistem de control parental care poate fi activat atunci când dispozitivul lor este pornit.
Uniunea Europeană are propriile sale planuri cu Digital Services Act (DSA) care, de la sfârșitul acestei luni, va forța cele mai mari platforme online, TikTok, Facebook, Youtube, să-și deschidă sistemele spre control de către Comisia Europeană și să demonstreze că „fac tot posibilul pentru a se asigura că produsele lor nu dăunează copiilor”. Pedeapsa prevăzută pentru nerespectarea reglementărilor este o amendă uriașă, de până la șase la sută din veniturile anuale globale ale companiilor.
Confruntate cu presiunea crescândă din ultimii ani, platforme precum Instagram, YouTube și TikTok au introdus diverse instrumente pentru a atenua preocupările, inclusiv controlul parental. Din 2021, YouTube și Instagram trimit adolescenților mementouri pe platformă pentru a lua pauze. TikTok a anunțat în martie că minorii trebuie să introducă o parolă după o oră în aplicație pentru a continua să vizioneze videoclipuri.
Cu toate acestea, noua lege a UE privind conținutul nu va fi bagheta magică pe care o caută părinții, potrivit sursei menționate. Regulamentul de conținut nu se aplică divertismentului popular, cum ar fi jocurile online, aplicațiile de mesagerie sau dispozitivele digitale în sine.
Sănătatea mintală a studenților a scăzut într-un mod nemaivăzut
Luca Braghieri, profesor asistent de economie la Universitatea Bocconi din Italia, și colegii săi au analizat sondajele de sănătate mintală ale colegiilor din SUA din 2004-2006, perioada în care Facebook a fost lansat pentru prima dată în colegiile din SUA și înainte ca acesta să fie disponibil publicului larg. Ei a descoperit că în colegiile în care Facebook a fost introdus, sănătatea mintală a studenților a scăzut într-un mod nemaivăzut.
Elia Abi-Jaoude, medic psihiatru și universitar la Universitatea din Toronto, a spus că a observat efectul direct când lucra la o unitate de spitalizare psihiatrică pentru copii și adolescenți începând cu 2015. „Eram practic în primele linii, asistând la creșterea dramatică a luptelor în rândul adolescenților”, a spus Abi-Jaoude, care a publicat și cercetări pe această temă. El a observat „tot felul de plângeri afective, depresie, anxietate, vorbim de sinucidere. Și a fost foarte izbitor de văzut”.
Specialistul spune că una dintre cele mai mari probleme legate de utilizarea excesivă a tehnologiei este privarea de somn, care, printre altele, generează schimbări de dispoziție și scăderea performanței școlare. „Cred că o mare parte din populația noastră are o lipsă cronică de somn”, a spus Abi-Jaoude. Tocmai de aceea este intens dezbătută legătura dintre utilizarea rețelelor sociale și sănătatea mintală a adolescenților. Marea îngrijorarea este că, mai ales în cazul tinerilor vulnerabili, această atracție vine cu efecte reale și negative: anxietate, depresie, concentrarea pe imagine, pe propriul corp.
Citiți și: Călătoriți în Bulgaria? La ce trebuie să fiți atenți
