Amnistia fiscală implementată în acest an a generat încasări semnificative, atingând suma de 5,8 miliarde de lei, conform datelor oficiale. Aceasta reprezintă de 4-5 ori mai mult decât amnistiile precedente, datorită adresabilității extinse și metodelor eficiente de comunicare utilizate. Totuși, încasările au fost sub nivelul prognozat inițial de 9 miliarde de lei, ceea ce ar putea complica eforturile de reducere a deficitului bugetar.
Conform datelor disponibile la 16 decembrie, peste 200.000 de contribuabili au depus documentația necesară pentru a beneficia de anularea obligațiilor bugetare, majoritatea fiind persoane fizice. Gradul de soluționare al cererilor a fost de 95%, subliniind eficiența procesului implementat de Ministerul Finanțelor. Comparativ, rezultatele din acest an sunt mult superioare amnistiilor din 2015-2016 și 2020-2022, care au generat doar 1,44 miliarde lei, respectiv 1,15 miliarde lei.
În ciuda acestor progrese, suma colectată este sub estimările inițiale, ceea ce ridică semne de întrebare asupra impactului amnistiei asupra deficitului bugetar, estimat la 8,58% din PIB. Acest decalaj între așteptări și rezultate ar putea aduce presiuni suplimentare asupra politicilor fiscale viitoare.
Amnistia fiscală 2024, peste 200.000 de beneficiare
Un element important al acestei amnistii a fost introducerea bonificațiilor pentru contribuabilii corecți. Într-o primă fază, bonificația era de 3% din impozitul pe profit și venit, dar aceasta a fost majorată recent la 5%, printr-o inițiativă legislativă. Deși acest stimulent poate încuraja conformarea fiscală, costurile asociate vor depăși 1,8 miliarde lei, ceea ce ridică întrebări privind sustenabilitatea financiară a măsurii.
Eficiența și limitările actualei amnistii fiscale
Succesul amnistiei fiscale din acest an poate fi atribuit extinderii adresabilității și utilizării unor canale moderne de comunicare, cum ar fi Spațiul Privat Virtual și Poșta Română. Totuși, rezultatele sub așteptări evidențiază nevoia unei planificări mai riguroase. Creșterea adresabilității și implementarea unor măsuri prompte de informare sunt doar primii pași. Pentru a maximiza impactul acestor inițiative, autoritățile ar trebui să abordeze și problemele structurale din sistemul fiscal.
Amnistia fiscală din 2024 a demonstrat că măsurile bine planificate pot genera rezultate notabile. Totuși, decalajul între prognoze și realizări scoate în evidență necesitatea unor politici fiscale coerente și sustenabile. În contextul unui deficit bugetar ridicat și al presiunilor economice externe, România trebuie să găsească un echilibru între măsurile de stimulare economică și disciplina fiscală.
