Poți ridica unul dintre cele trei receptoare…Apoi, vei asculta reconstituiri sonore din ziarele şi ştirile anilor ’70-’80” și nu numai atât. Poate sună straniu, dar vei asculta amintiri din comunism la telefon.
Instalaţia sonoră a Muzeului Memoriei „Centrala amintirilor. Mărturii selectate din adolescenţa în comunism, anii ’70-’80” este găzduită, începând de miercuri până pe 31 octombrie, de Muzeul Naţional de Istorie a României.
Vizitatorii pot ridica unul dintre cele trei receptoare pentru a asculta 10 reconstituiri sonore, parte a celui mai nou proiect al Muzeului Memoriei, “Adolescent în comunism: anii ’70-’80”. Instalaţia interactivă, prietenoasă cu copiii, de tipul centrală telefonică, conectează cu trecutul, conţinând reconstituiri sonore din ziarele şi ştirile de atunci, dar şi amintirile celor care ni le-au încredinţat, precizează sursa citată.
“În capitolul doi al proiectului Adolescent în comunism am vrut să reconstituim şi să aflăm cotidianul din vieţile celor care şi-au trăit adolescenţa între acei ani: cei care au cunoscut iubirea, ascultau Europa Liberă pe furiş, dădeau mai departe bancuri cu Ceauşescu şi au fost martorii devastatorului cutremur din ’77. Centrala amintirilor este o poartă spre alte vremuri, pentru că ea cuprinde conţinut de arhivă original, care, altfel, nu ar ajunge la atât de mulţi oameni. Credem că istoriile personale merită să fie ascultate”, a declarat Smaranda Pasnicu, co-fondatoare Muzeul Memoriei şi a ONG-ului cultural Punctart.
O mică secvență din adolescența din perioada comunistă a putut fi ascultată în iulie a.c., pe larg, la Muzeul Amintirilor din Comunism din Brașov, la „Telefonul Amintirilor”. Atunci când era ridicat receptorul telefonului cu disc – așa cum aveau odată bunicii – au putut fi ascultate și alte povești din viața de zi cu zi spuse de cei născuți între anii 1961-1969, care în anii 70-80 erau deja adolescenți și au început să simtă lipsurile regimului, dar și cenzura, ascultau Europa liberă pe furiș și au văzut urmările cutremurului din 77.
Aceasta a fost a doua etapă a proiectului gândit de Muzeului Memoriei – Telefonul Amintirilor, care aduce tinerilor de astăzi 10 reconstituiri sonore ale tinerilor de ieri.
Amintiri din Comunism cu alte mesaje
„Cercetarea pe care o facem în acest moment la Muzeul Memoriei este despre adolescența în comunism. Am început-o anul trecut și este o cercetare mai amplă, care urmărește diferite generații. Anul trecut am mai fost la Muzeul Amintirilor din Comunism cu alte mesaje din perioada anilor 60 și începutul anilor 70.
Acum, generația crescând, implicit și lucrurile s-au schimbat, începsă se simtă lipsurile, încep să se simtă mult mai mult privațiunile și asta ne și interesează pe noi să vedem, din perspectiva celor care au trăit atunci, o altfel de istorie, o istorie trăită pe care ajungem, din păcate, să o uităm dacă nu o transmitem mai departe”, spunea în iulie a.c., co-fondatorul Muzeului Memoriei și a ONG-ului cultural Punctart, Smaranda Pasnicu.
„În capitolul doi al proiectului Adolescent în Comunism, am vrut să reconstituim și aflăm cotidianul din viețile celor care și-au trăit adolescența între acei ani: cei care au cunoscut iubirea, ascultau Europa Liberă pe furiș, dădeau mai departe bancuri cu Ceaușescu și au fost martorii devastatorului cutremur din ’77”, mai adaugă Smaranda Pasnicu.
Potrivit aceleiași surse, „Telefonul Amintirilor este o poartă spre alte vremuri, pentru că el cuprinde conținut de arhivă, original, care, fără el, nu ar ajunge la atât de mulți oameni. Ce putem promite este că Telefonul Amintirilor va călători mult în această vară, pentru ca istoriile personale să fie ascultate’’, mai adaugă Smaranda Pasnicu.
O capsulă digitală a istoriei colective, cu amintiri ale tuturor
Aceasta este cea mai cunoscută instalație creată pentru Muzeul Memoriei, cu participări la peste 50 de evenimente indoor și outdoor, cu peste 10.000 de ascultări, în 13 orașe. O punte între generații, elementul de legătură între diferite vârste, interactiv, emoțional și educativ.
După cum spuneam, Muzeul Memoriei este un proiect al ONG-ului cultural Punctart, o capsulă digitală a istoriei colective care se construiește, zi de zi, cu amintirile tuturor. În același timp, proiectul Muzeul Memoriei a fost gândit ca un demers educațional și cultural care promovează patrimoniul național prin analizarea unor momente istorice marcante din evoluția României și utilizarea noilor tehnologii ca limbaj comun cu publicul tânăr. „Vă așteptăm pentru a vă bucura de o incursiune captivantă în istoria recentă a țării noastre. Descoperiți experiențe interactive, obiecte semnificative și povestiri emoționante spuse de cei care au trăit cu intensitate perioada comunismului”, transmit organizatorii, pe pagina de Facebook.
Turiștii străini au un interes constant pentru perioada comunistă
Pentru că tocmai am vorbit despre el, aflați că Muzeul Amintirilor din Comunism din Brașov, reprezintă un proiect pornit de Alina Beteringhe și Ioana Bejan Roată, cu finanțare din partea Asociației Alături de Voi din Iași. A fost inaugurat în primăvara anului 2022, ajungând în prezent la peste 15.000 de vizitatori anual și o cifră de afaceri de circa 100.000 de euro. „Atât eu, cât și asociata mea visam demult la un astfel de proiect, iar din interacțiunile noastre cu turiștii străini a reieșit constant interesul lor pentru perioada comunistă și ne-am dat seama că nu e suficient redată, exploatată din punct de vedere economic.
Iar un muzeu, așa cum l-am gândit noi, ar fi răspunsul la întrebarea celor mai mulți dintre turiștii străini din România. Între timp, ne-am dat seama că e un proiect mult mai complex, care are valențe mult mai multe și adânci la nivel social”, spune Ioana Bejan, co-fondator Muzeul Amintirilor din Comunism, potrivit profit.ro.
