Organizarea alegerilor pentru București ar putea fi anulate. Cătălin Dima, avocat și fost manager Romtelecom, a atacat în instanță HG prin care Guvernul Bolojan organizează alegerile locale la București. Sentința ar putea fi dată luni de Curtea de Apel București.
Cătălin Dima, în calitate de reclamant, a atacat în instanță HG nr. 890/23.10.2025 prin care Guvernul Bolojan organizează alegerile în Capitală. În calitate de pârât este Secretariatul General al Guvernului. Practic, avocatul Dima cere anularea actului normativ prin care se fac alegerile.
Ce conține Hotărâre de Guvern pentru organizare a alegerilor
Notă de fundamentare la Hotărârea Guvernului nr. 890/2025 privind stabilirea datei alegerilor locale parţiale pentru președintele Consiliului Județean Buzău, primarul general al municipiului Bucureşti și pentru primari în unele circumscripții electorale
Alegerile locale sunt reglementate de Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, data alegerilor se stabileşte prin hotărâre a Guvernului cu cel puţin 75 de zile înaintea votării, alegerile putând avea loc într-o singură zi, care poate fi numai duminica. Totodată, alin. (2) al aceluiași articol stabileşte că, în cazul unor alegeri locale parţiale, data desfăşurării acestora se stabileşte cu cel puţin 35 de zile înaintea votării.
Cazurile de încetare înainte de termen a mandatului unui ales local sunt reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 160 alin. (1) din Codul administrativ, mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri:
a) demisie;
b) constatarea și sancționarea, în condițiile legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, a unei stări de incompatibilitate;
c) schimbarea domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială;
d) condamnarea prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate, indiferent de modalitatea de individualizare a executării pedepsei;
e) punerea sub interdicție judecătorească;
f) pierderea drepturilor electorale;
g) imposibilitatea exercitării funcției din cauza unei boli grave, certificate, sau a altor motive temeinice dovedite, care nu permit desfășurarea activității în bune condiții timp de 6 luni, pe parcursul unui an calendaristic;
h) pierderea, prin demisie, a calității de membru al partidului politic sau al organizației minorității naționale pe a cărei listă a fost ales;
i) condamnarea prin hotărâre rămasă definitivă pentru săvârșirea unei infracțiuni electorale pe durata procesului electoral în cadrul căruia a fost ales, indiferent de pedeapsa aplicată și de modalitatea de individualizare a executării acesteia;
j) deces.
Prevederile art. 160 alin. (7) din actul normativ susmenționat prevăd că, în toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului. Ordinul are la bază un referat semnat de secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și actele din care rezultă motivul legal de încetare a mandatului.
Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanța de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare. Instanța de contencios administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile, nefiind aplicabilă procedura de regularizare a cererii. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă[1].
Potrivit dispozițiilor art. 160 alin. (11) din Codul administrativ, data organizării alegerilor pentru funcția de primar se stabilește de către Guvern, la propunerea autorităților cu atribuții în organizarea alegerilor, pe baza solicitării prefectului; aceeași procedură este stabilită și în caz de invalidare a alegerii primarului, potrivit prevederilor art. 149 alin. (8) din actul normativ susmenționat.
Totodată, conform dispozițiilor art. 193 alin. (2) din Codul administrativ, preşedintelui consiliului județean i se aplică în mod corespunzător prevederile art. 160 – 162 din Codul administrativ.
Astfel, până în prezent, pe baza comunicărilor primite de la prefecţi, centralizate de Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Electorală Permanentă, sunt îndeplinite condițiile pentru organizarea alegerilor locale parțiale pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Buzău, primarul general al municipiului Bucureşti și pentru funcția de primar în 12 circumscripţii electorale, după cum urmează:
Județul Bihor
1. Comuna Remetea
Județul Botoșani
2. Comuna Mihai Eminescu
Județul Caraș-Severin
3. Comuna Marga
Judeţul Constanța
4. Comuna Dobromir
5. Comuna Lumina
Judeţul Dâmbovița
6. Orașul Găești
Județul Dolj
7. Comuna Sopot
Județul Ialomița
8. Comuna Valea Ciorii
Judeţul Iași
9. Comuna Vânători
Județul Maramureș
10. Comuna Poienile de sub Munte
11. Comuna Șieu
Judeţul Sibiu
12. Comuna Cârța
Cine este Cătălin Dima
Cătălin Dima, fost director executiv juridic, de reglementări și de relații în cadrul Romtelecom, iar mai apoi a devenit managerul companiei.
Cătălin Dima a început să lucreze în domeniul dreptului afacerilor în 1997, în cadrul firmei de avocatură Boștină & Asociații, până a devenit avocat asociat, potrivit datelor de pe site-ul Romtelecom.
Din aprilie 2002 și până la începutul acestui an a lucrat pentru Romtelecom, când s-a retras din managementul companiei.
Prima funcție deținută în cadrul operatorului de telefonie fixă a fost cea de consultant juridic până în septembrie 2003, când a preluat funcția de director juridic.
În această calitate, managerul a fost implicat în procesele de eficientizare a activităților Romtelecom, de reorganizări succesive, de reducere a personalului, de renegociere a contractelor cu furnizorii de echipamente și lucrări, precum și a contractului colectiv de muncă. Totodată, Dima s-a ocupat de punerea în aplicare a noului cadru de reglementare în comunicații, adoptat de România în contextul aderării la UE.
Din octombrie 2006, fostul oficial Romtelecom a preluat și conducerea activității de corporate affairs, incluzând activitățile de relații publice, lobby și relaționare instituțională, iar, din septembrie 2009, și activitatea de reglementări, care e responsabilă în principal de interacțiunea cu autoritatea de reglementare în comunicații (ANCOM).
