„Amiază împotriva lui Putin” a marcat ultima zi de alegeri prezidențiale în Rusia. Sute de oameni au răspuns apelului lansat de soția lui Aleksei Navalnîi și au participat la acest protest inedit, prin care au aglomerat secțiile de votare, pentru a-i spune „NU” liderului de la Kremlin. Dar…Potrivit sondajelor exit poll, citate de agențiile internaționale de presă, Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale.
Sondajele la ieșirea de la urne arată că Vladimir Putin a obținut o majoritate uriașă la alegerile prezidențiale din Rusia. Putin a candidat împotriva a trei candidați din partea unor partide care nu i-au criticat guvernarea și nici invazia din Ucraina. Potrivit sondajelor exit poll, citate de agențiile internaționale de presă, Vladimir Putin a câştigat alegerile prezidenţiale din Rusia cu peste 87% din voturi. Reuters notează că primele rezultate oficiale arată că Putin a obținut 87,97% din voturi. Astfel, Putin ar putea obţine cea mai mare victorie electorală de la venirea sa la putere în 2000.
„Amiază împotriva lui Putin” a marcat ultima zi a alegerilor prezidențiale din Rusia. Sute de oameni au răspuns apelului lansat de soția lui Aleksei Navalnîi și au participat la acest protest inedit, prin care au aglomerat secțiile de votare, pentru a-i spune „NU” liderului de la Kremlin. Au fost cozi în centrele de vot din Federație, în orașe mari precum Moscova, Sankt Petersburg sau Ekaterinburg, unde forțele de ordine au luat măsuri draconice de securitate.
Protest față de Vladimir Putin
Opoziția din exil a chemat lumea să vină la secțiile de votare la ora prânzului, ca să arate un fel de protest față de Vladimir Putin, după cum a transmis de la Moscova corespondentul TVR, Liviu Iurea.
Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei, a făcut un apel și a spus că această prezență de la ora prânzului ar trebui să fie interpretată de organele de anchetă și de ordine și ca o complicitate la trădare, că fac jocul acelor puteri străine, ale opoziției din exil, cu aceste îndemnuri de protest menite să destabilizeze situația.
Accesul în secțiile de votare a fost mai anevoios. La intrare, verificările erau minuțioase, ca nu cumva cineva să mai aducă vopsea sau substanțe inflamabile și să perturbe procesul de vot așa cum s-a întâmplat zilele trecute.
„Pentru orice eventualitate forțele de ordine s-au pregătit pentru eventuale acțiuni de protest neautorizate. La fiecare intersecție, în apropierea secțiilor de votare, sunt echipaje ale poliției, chiar dube pentru arestări în caz că situația ar putea scăpa de sub control. Nu au fost înregistrate incidente majore mai ales că autoritățile au descurajat la maxim orice acțiune anti-regim. Protagoniștii incidentelor de zilele trecute au fost arestați și deja li s-au întocmit dosare penale” – Liviu Iurea, corespondent TVR la Moscova. Printre altele, a fost coadă și la secția de votare de la Ambasada Rusiei din Berlin:
Putin, „fără incidente”
La a treia şi ultima zi a alegerilor prezidenţiale au participat deja peste jumătate din cei 112 milioane de ruşi cu drept de vot, informează EFE.
În această ţară cu 11 fusuri orare, secţiile de vot s-au deschis sâmbătă la orele 20:00 GMT în peninsula Kamceatka şi s-au închis duminică la orele 18:00 GMT în exclava baltică Kaliningrad, după care se vor cunoaşte primele rezultate oficiale preliminare. După cum a informat Comisia Electorală Centrală (CEC), vineri şi sâmbătă şi-au exercitat dreptul de vot peste 50% dintre alegători, în timp ce 2,6 milioane au făcut-o anticipat, mulţi dintre ei fiind soldaţi şi locuitori ai diverselor regiuni ucrainene anexate ilegal de Rusia. â
Primele 24 de ore de vot au fost marcate de circa 20 de incidente precum aruncarea de cocteiluri Molotov în direcţia secţiilor de votare şi stropirea cu cerneală şi vopsea a urnelor, ceea ce a dus la invalidarea câtorva sute de buletine de vot.
CEC şi-a exprimat satisfacţia că nici aceste incidente, nici atacurile cibernetice „fără precedent” şi nici incursiunile la graniţă atribuite de autorităţile ruse forţelor armate ucrainene, care au făcut mai mulţi morţi, nu i-au împiedicat pe ruşi să se prezinte în masă la vot pentru cel de-al optulea scrutin prezidenţial din istoria acestei ţări începând din 1991.
Cum a votat Putin
Vladimir Putin a votat online vineri, în prima zi a alegerilor prezidenţiale menite, în absenţa opoziţiei, să îl realeagă pentru un nou mandat, la cincilea, care va avea o durată de şase ani, în virtutea amendamentelor constituţionale din 2020, potrivit AFP şi EFE.
Într-o scurtă înregistrare video difuzată de preşedinţia rusă, liderul rus poate fi văzut votând în biroul său, aşezat în faţa unui calculator. În imaginile transmise de televiziunea publică rusă, Putin este arătat mergând spre un birou, aşezându-se la un calculator în faţa a două drapele ruseşti, iar după aceea pe ecran apare mesajul “Mulţumesc, aţi votat cu succes!”, potrivit Agerpres.
Putin, care din motive de securitate informatică respinge utilizarea internetului şi a telefonului mobil, a votat deja de la distanţă în 2021, în timpul alegerilor legislative din Rusia; în 2022, pentru alegerea deputaţilor în forul legislativ de la Moscova, iar în 2023, în timpul alegerilor pentru primarul Moscovei. “Este o modalitate foarte confortabilă şi sigură de a vota. O recomand celor care doresc şi o pot folosi”, a spus Vladimir Putin în 2022. În acelaşi timp, este pentru prima dată când ruşii pot vota “online” la alegerile prezidenţiale, întrucât acest instrument, criticat de opoziţie ca o modalitate de a frauda scrutinul, nu a fost utilizat la alegerile precedente din 2018.
Putin și „coșul electoral”
Cu toate că sociologii recunosc că nu se aşteptau la o prezenţă atât de mare, opoziţia bănuieşte că autorităţile au recurs la ameninţări de ordin administrativ pentru a-i obliga să voteze pe angajaţii din sectorul public, acest ”coş electoral” al candidatului Kremlinului, preşedintele în exerciţiu Vladimir Putin.
În timp ce CEC şi ombudsmanul Rusiei au negat existenţa neregulilor, observatorii independenţi au raportat mai multe cazuri de manipulare electorală.
Circa 4,5 milioane de alegători au putut vota în zonele ocupate de armata rusă în cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de Moscova (Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie).
Ucraina a calificat alegerile din aceste regiuni ocupate, care alcătuiesc o cincime din teritoriul ucrainean, o „farsă”, vot care a fost condamnat şi de secretarul general al ONU, Antonio Guterres.
Citiți și:
Vladimir Putin, pregătit pentru al cincilea mandat!
