UPDATE. Naţionaliştii aflaţi la putere în Polonia sunt în frunte după alegerile parlamentare de duminică, dar fără majoritate, arată un sondaj la ieşirea de la urne, ceea ce indică posibilitatea ca opoziţia liberală să încerce să formeze o coaliţie de guvernare, relatează Reuters.
Exit-pollul Ipsos a acordat partidului de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS) 36,8% din voturi, ceea ce s-ar traduce prin 200 de parlamentari în parlamentul cu 460 de locuri.
Cea mai mare alianţă de opoziţie, Coaliţia Civică (KO), de orientare liberală, ar urma să obţină 31,6% din voturi, ceea ce i-ar conferi 163 de locuri. Însă împreună cu coaliţia de centru-dreapta A Treia Cale şi cu Noua Stângă, care ar putea intra într-o coaliţie cu KO, ar obţine 248 de locuri.
Liderul KO, Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, a promis să repare relaţiile Varşoviei cu Bruxellesul, care au fost tensionate de numeroase ciocniri pe teme precum independenţa justiţiei, drepturile LGBT şi migraţia.
“Democraţia a învins. Acesta este sfârşitul guvernului PiS”, a declarat duminică seara Donald Tusk, bucuros, în faţa membrilor de partid.
Criticii spun că, de la venirea la putere în 2015, PiS a sporit influenţa politică asupra instanţelor şi a transformat mass-media de stat în instituţii de propagandă. Aproximativ 110 miliarde de euro din fondurile UE alocate Poloniei au fost îngheţate din cauza îngrijorărilor legate de statul de drept.
Liderul PiS, Jaroslaw Kaczynski, a declarat oficialilor reuniţi la sediul partidului din centrul Varşoviei că nu este clar dacă rezultatul de duminică se va traduce printr-un nou mandat. “Trebuie să avem speranţă”, a spus Kaczynski.
PiS a prezentat scrutinul ca pe o alegere între securitatea faţă de o migraţie neîngrădită, cu care susţine că opozanţii săi sunt de acord, şi o occidentalizare pe care o consideră contrară caracterului catolic al Poloniei.
ȘTIRE INIȚIALĂ. Polonezii votează duminică în cadrul alegerilor parlamentare, despre care opoziţia spune că vor determina postura democratică a ţării şi locul acesteia în Uniunea Europeană, după o campanie de dispute intense, dominată de probleme de suveranitate şi securitate, relatează Reuters.
De la venirea la putere în 2015, partidul naţionalist Lege şi Justiţie (PiS) a intrat în mod repetat în conflict cu UE, din cauza schimbărilor legislative care, potrivit criticilor, au politizat sistemul judiciar şi au transformat mass-media de stat într-un organ de propagandă.
Opoziţia afirmă că votul ar putea fi ultima şansă de a opri ceea ce consideră că este îndepărtarea Poloniei de curentul european şi trecerea la un sistem semi-autoritar.
“Ştiu că ei plănuiesc sistematic, cu sânge rece, să scoată Polonia din Uniunea Europeană”, a declarat Donald Tusk, liderul celei mai mari alianţe de opoziţie, Coaliţia Civică (KO). PiS neagă un astfel de plan.
Sondajele de opinie sugerează că PiS va rămâne cel mai mare partid din parlament, dar s-ar putea să nu ajungă la o majoritate
Un rezultat neconcludent ar putea duce la o paralizie legislativă într-un stat membru al NATO aflat în prima linie a frontului şi de o importanţă logistică crucială pentru eforturile alianţei de a ajuta Ucraina.
O administraţie PiS care s-a bazat pe voturile partidului de extremă dreapta Confederaţia, care a încercat să valorifice o creştere a sentimentului antiucrainean în rândul unor alegători, ar putea fi mult mai puţin înclinată să ajute Kievul, spun analiştii.
Cheia pentru rezultatul final al alegerilor va fi soarta coaliţiei de centru-dreapta A Treia Cale
Coaliţiile au nevoie de cel puţin 8% din voturi pentru a intra în parlament, iar unele sondaje au arătat că A Treia Cale se apropie de acest prag. În cazul în care nu reuşeşte să intre în parlament, speranţele opoziţiei de a forma un guvern ar fi spulberate.
Cu toate acestea, A Treia Cale se declară încrezătoare că va obţine voturile necesare, iar unul dintre liderii săi, Szymon Holownia, a declarat că “nu se teme deloc” după ce un sondaj recent a plasat coaliţia la 7,6%, potrivit news.ro.
Securitatea naţională şi imigraţia au ocupat un loc important în campania electorală
În contextul în care războiul face ravagii în Ucraina vecină şi se prefigurează o criză a migranţilor, securitatea naţională şi imigraţia au ocupat un loc important într-o campanie care a fost marcată, de asemenea, de o înrăutăţire a relaţiilor cu Kievul din cauza interzicerii de către Polonia a importurilor de cereale ucrainene.
PiS a subliniat efectul pe care programele sale de beneficii sociale şi creşterile salariului minim l-au avut asupra nivelului de trai, spunând că revenirea lui Tusk, care a fost prim-ministru în perioada 2007-2014 înainte de a fi preşedinte al Consiliului European, ar pune în pericol acest lucru.
În ziua alegerilor va avea loc şi un referendum
PiS afirmă că urmăreşte să se asigure că voinţa poporului este respectată în patru domenii:
- privatizarea companiilor de stat, creşterea vârstei de pensionare
- construirea unui gard la graniţa cu Belarus şi acceptarea migranţilor în cadrul unui acord cu UE.
Cu toate acestea, opoziţia susţine că PiS foloseşte în mod abuziv fondurile publice pentru un exerciţiu de campanie menit să îşi energizeze susţinătorii şi să îşi demonizeze adversarii cu întrebări cu caracter de instigare.
CITEȘTE ȘI:
Cum a ajuns un magazin IKEA unul dintre cele mai mari cluburi de noapte din lume! /VIDEO
