Extrema dreaptă câștigă primul tur de alegeri în Franța. Cetățenii francezi au fost chemaţi duminică la urne pentru primul tur al alegerilor legislative anticipate. Scrutinul ar putea duce la formarea primului guvern de extrema dreaptă al ţării, de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace.
Alianța stângii e pe locul doi, urmată de blocul președintelui Macron. Prezența la vot a fost una record, iar primele exit poll-uri confirmă sondajele de opinie, potrivit cărora extrema dreaptă iese pe primul loc.
Potrivit primelor exit-poll-uri realizate de France 2, s-au obținut următoarele rezultate:
Reuniunea Națională (extrema dreaptă): 34% din voturi
Noul Front Popular: 28,1%
Alianța centristă Ensemble a președintelui francez Macron: 20,3%
Republicanii: 10,2%
Primul tur al alegerilor legislative anticipate din Franţa ar urma să fie marcat de un record de participare la vot, estimată duminică între 67,5% şi 69,7% de către diferite institute de sondare a opiniei publice, faţă de 47,5% în primul tur al alegerilor din 2022, relatează AFP. Participarea, deja în creştere cu 20 de puncte procentuale la ora 17:00 (15:00 GMT), potrivit Ministerului de Interne, ar fi astfel cea mai mare de la primul tur al alegerilor legislative din 1981 (70,86%).
Alegeri Franța: Extrema dreaptă, pe primul loc în preferințele francezilor
Cea mai scăzută prognoză (67,5%) este dată de institutul Ipsos şi partenerul său Talan pentru France Télévisions, Radio France, France24/RFI şi Adunarea Naţională LCP. Cea mai mare rată de participare (69,7%) este avansată de Harris Interractive şi Toluna pentru M6, RTL şi Challenges.
Prin urmare, francezii au participat masiv duminică la primul tur al alegerilor legislative istorice, care ar putea deschide calea accederii la putere a extremei drepte. Francezii au putut vota până la ora 18:00 (16:00 GMT) sau, în oraşele mari, până la 20:00 (18:00 GMT), momentul în care au apărut primele rezultate ale acestui scrutin, care ar putea bulversa peisajul politic francez.
O particularitate a votului: toți cei care au împlinit 18 ani trebuie să fie înscriși pe listele electorale pentru a putea vota. O altă particularitate, care nu există, de exemplu, în România: se poate vota și pe bază de procură. Peste 2,6 milioane de procuri au fost făcute la acest prim tur al alegerilor legislative anticipate, ceea ce ilustrează și miza acestor alegeri – faptul că Emmanuel Macron a convocat aceste alegeri dizolvând Adunarea Națională și gândindu-se că poate schimba modul în care vor fi distribuite cele 577 de locuri din viitoarea Adunare Națională.
Președintele francez Emmanuel Macron a șocat Franța când a convocat alegeri la începutul acestei luni. Însă în Franța, nu doar soarta unui guvern sau a unui lider este în aer, ci a unui întreg sistem politic, după cum notează BBC. Extrema dreaptă e în continuare pe primul loc în preferințele francezilor. Partidele de stânga au format o alianță – Noul Front Popular – pentru a rezista extremei drepte la alegeri.
Alegeri Franța: Liderul partidului de extrema dreaptă ar putea deveni premierul Franței
Președintele Macron pare să fi crezut că o campanie fulger ar scoate alegătorii din idila lor cu extrema dreaptă și ar returna o majoritate centristă la Adunarea Națională, conform sursei menționate.
Cu o săptămână înainte de prima rundă, nimic nu sugerează însă că ar fi calculat corect. Adunarea Națională de extremă-dreapta (RN) este încă mult în față în sondaje, iar acum există o alianță de stânga – care este pe locul doi, potrivit BBC. Cele mai probabile rezultate sunt fie o majoritate totală a RN – și deci un guvern de extremă dreapta – sau un parlament suspendat care înseamnă o țară paralizată.
În orice caz, riscurile sunt triple: în primul rând, o criză a datoriilor suverane a Franței, deoarece piețele sfidează guvernul francez la fel cum au făcut-o pe vremea fostului prim-ministru al Marii Britanii Liz Truss. În al doilea rând, violența de stradă. Și în al treilea rând, colapsul instituțional. În toată Franța, oamenii sunt conștienți de faptul că țara se află la o răscruce periculoasă.
Jordan Bardella, liderul partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN), în vârstă de 28 de ani, ar putea deveni următorul prim-ministru al Franței. Președintele Macron chiar a făcut aluzie la posibilitatea unui „război civil” – spunând că aceasta este concluzia logică a programelor de extremă dreaptă și extremă stângă. Cuvintele sale – într-un podcast de luni – au fost interpretate ca o încercare de a speria alegătorii care să se îndrepte spre zona politică de centru.
Alegeri Franța: Macron, învins de frica francezilor de război?
Ministrul de Interne al lui Macron, Gérald Darmanin, a declarat că autoritățile lucrează pe ipoteza că ar putea exista proteste violente în serile primului și celui de-al doilea tur de scrutin (30 iunie și 7 iulie).
Scenariul de coșmar ar fi o victorie a RN care duce la apeluri din partea stângă la demonstrații, care apoi pot deveni violente.
Modul în care instabilitatea politică ar putea afecta apoi Jocurile Olimpice, care încep la mai puțin de trei săptămâni de la vot, este o altă întrebare care pare să nu fi fost luată în considerare de președinte.
Emmanuel Macron are ghinion la el acasă? Se pare că da, potrivit L’Express. “Pravda” a titrat recent că „partidul războiului’ își pierde liderul în Europa – Macron”, în timp ce „Moskovskii Kosmoleţ”, la fel de apropiat de putere, a scris într-una dintre analizele sale că “principalul motiv pentru care Macron a fost învins este frica francezilor că președintele îi va atrage în război. Astăzi, tot mai puțini francezi vor să sprijine Ucraina; acest sprijin le costă ţara mult prea mult”.
De îndată ce rezultatele au fost anunțate, unii oficiali ruși au făcut și comentarii usturatoare, începând cu președintele Dumei (camera inferioară a Parlamentului Rusiei), Viaceslav Volodin, care a pus astfel sub semnul întrebării legitimitatea președintelui francez şi a cancelarului german Olaf Scholz, slăbit și el de extrema dreaptă în timpul alegerilor europene.
„Rușinea Europei”, a scris politicianul rus pe Telegram pe 10 iunie. “Astfel de rezultate erau previzibile O economie stagnantă, criza migrației, țările care se angajează în război în Ucraina împotriva intereselor lor naționale…”.
Citiți și: Emmanuel Macron are ghinion la el acasă? Analiză L’Express
