Un al doilea terminal al Aeroportului Otopeni ar trebui să devină un obiectiv strategic critic pentru România până în 2030.
Aceasta este concluzia unui studiu de specialitate al firmei olandeze de consultanță și inginerie aeroportuară NACO, făcut pentru Fondul Proprietatea. Studiul NACO a fost făcut în contextul în care Fondul Proprietatea contestă în prezent în justiție o majorare de capital social la Aeroporturi București cu valoarea terenurilor de la aeroportul Băneasa. Cifrele de trafic previzionate la Aeroportul Băneasa au fost un element cheie în raportul de evaluare care a prezentat o valoare mult supraestimată, arată Fondul. Raportul întocmit de NACO indică un trafic potențial maxim la Aeroportul Băneasa care reprezintă aproximativ jumătate din cel prognozat în raportul de evaluare contestat.
Ce spune raportul NACO
Ca urmare a unei creșteri economice solide și a expansiunii companiilor aeriene low-cost, se așteaptă ca cererea fără restrictii (fără a lua în considerare limitările de infrastructură) să continue tendințele de dinainte de pandemia COVID, ajungând la aproximativ 21 de milioane de pasageri pe an în zona Bucureștiului până în 2030.Până în 2050, se anticipează că cererea fără restricții va fi de aproximativ 33 de milioane de pasageri pe an.
După ce au evaluat infrastructura existentă în Aeroportul Otopeni, experții NACO au concluzionat că acesta ar putea procesa între 16 și 18 milioane de pasageri pe an. În funcție de evoluția reală a traficului, de limitele de capacitate și de nivelurile de servicii considerate acceptabile, Aeroportul Otopeni ar putea atinge acest volum de pasageri între 2025 și 2030.
Studiul a identificat o potențială oportunitate pentru Aeroportul Băneasa de a atrage traficul suplimentar care nu poate fi preluat de Aeroportul Otopeni din cauza limitărilor de capacitate.
Cele mai potrivite companii aeriene candidate pentru a deservi Aeroportul Băneasa vor fi companiile aeriene independente mai mici care operează în prezent la orele de vârf de pe Aeroportul Otopeni, ceea ce înseamnă aproximativ 300.000 – 500.000 de pasageri anual. Restricția impusă pe timp de noapte pentru zborurile comerciale (între orele 22:00 – 6:00) reprezintă un obstacol major pentru marii transportatori low-cost.
Terminalul existent al Aeroportului Băneasa are o capacitate de aproximativ 175 de pasageri pe oră sau 2 mișcări de aeronave pe oră, adică o aterizare și o decolare. În 2022, Băneasa a avut 10.000 de pasageri. În 2023 nu va depăși 100 de mii.
În scenariul actual pentru Aeroportul Băneasa, adică fără nicio extindere de capacitate, volumele de trafic până în 2035 vor varia între 340.000 și 840.000, în cazul în care Aeroportul Băneasa reușește să ofere condiții avantajoase pentru companiile aeriene. Dacă sunt luate în considerare restricțiile de zbor pe timp de noapte, limita superioară ar putea fi limitată la aproximativ 700.000 de pasageri pe an.
Dacă vor fi făcute investistiții în Aeroportul Băneasa ar putea crește capacitatea doar până la un maxim de 4 mișcări de aeronave pe oră. Acest lucru ar putea crește traficul anual în 2035 de la 0,8 la 1,7 milioane de pasageri, ținând cont de interdicția de zbor pe timp de noapte. Din cauza restricțiilor de zbor pe timp de noapte, limita superioară este redusă la 1,3 milioane pasageri, mai arată Raportul NACO. Evaluatorul contestat de Fond a folosit un trafic anual de aproximativ 3 milioane de pasageri începând cu anul 2022, mai mult decât dublu față de ceea ce ar putea fi realizat pe aeroportul Băneasa cu infrastructura actuală, în toate scenariile de investiții analizate.
René Hopstaken, Consultant Aeroportuar la NACO, a declarat: “Considerăm că Aeroportul Băneasa ar putea funcționa ca un aeroport complementar la Aeroportul Otopeni, dar mai mulți factori limitează capacitatea sa de procesare. Astfel, soluția principală pentru limitările induse de capacitatea aeroportului o constituie construcția unui nou terminal în următorii ani.”
Infrastructura aeroportuară din zona București este așteptată să se confrunte cu provocări semnificative privind capacitatea până în 2030, chiar și în cazul mutării unor operațiuni comerciale pe Aeroportul Băneasa, mai notează Fondul Proprietatea. Prin urmare, construirea unui nou terminal la Aeroportul Henri Coandă devine un obiectiv strategic critic pentru România până în 2030, susține FP. René Hopstaken, Consultant Aeroportuar la NACO, a menționat că investiția în noul terminal ar putea fi cuprinsă între 500 de milioane de euro și 1 miliard de euro. El a mai arătat că la planificare până la deschiderea unui nou terminal durează între 5 și 7 ani.
