În seara de 24 decembrie este Ajunul Crăciunului, care deschide șirul sărbătorilor de iarnă, ce se desfășoară pe parcursul a 12 zile și se încheie în ajunul Bobotezei, pe 6 ianuarie.
Ajunul Crăciunului reprezintă o sărbătoare plină de obiceiuri și tradiții populare, multe dintre ele păstrându-se încă, atât la sate, cât și la orașe.
În popor se spune că Ajunul Crăciunului presupune un post aspru. E indicat chiar să se ajuneze până se ivește prima stea de seară, care amintește de steaua observată de magii de la Răsărit. Ajunul Crăciunului este o sărbătoare plină de obiceiuri și tradiții populare, multe dintre ele păstrându-se încă atât la sate, cât și la orașe.
În Noaptea Sfântă a Nașterii lui Hristos s-au deschis cerurile și Duhul Sfânt a coborât deasupra Fiului lui Dumnezeu, luminând grajdul în care domnea întunericul. Crăciunul, marcat la 25 decembrie, fiind astfel o sărbătoare sfântă, care aduce lumină în sufletele oamenilor.
Se zice, din timpuri vechi, că în noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor, fiindcă în această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos care s-a născut în iesele și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.
Ajunul Crăciunului. Cine este Moș Ajun
Moș Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiția populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să îl nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoțită de dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moș Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare și mai bogat, Moș Crăciun.
Maica Domului, ajungând la casa lui Moș Crăciun, este dusă de soția acestuia în grajd, unde dă naștere lui Iisus. Există multe legende legate de Moș Ajun.
Despre el se spune că ar fi fost frate geamăn cu moș Crăciun, deoarece seamănă între ei ca două picături de apă. Totodată, se mai spune despre Moș Ajun că ar fi fost ultimul dintre apostoli și că este cel care a poruncit să se dea flăcăilor colaci, să se umble cu colindatul și să li se dăruiască florinți de la părinți. De asemenea, în unele sate ale țării se spune că Moş Ajun a fost baci în slujbă la Moş Crăciun, stăpânul de oi în staulul unde Fecioara l-a născut pe Iisus.
Potrivit tradiţiei, bradul se împodobeşte în Ajunul Crăciunului, pe 24 decembrie. Nu contează cu ce anume îl decoraţi sau în ce culori, important este să puneţi în vârf un înger sau o stea, ce reprezintă îngerii sau steaua de la Betleem.
Bradul se împodobește în Ajunul Crăciunului
Toată lumea împodobește bradul, în ultima vreme, mai devreme de seara zilei de 24 decembrie – Ajunul Crăciunului. Aceasta fiind data la care se împodobește, de fapt, bradul.
E adevărat că nu toți oamenii au răbdare și împodobesc bradul în funcție de timpul lor liber. Însă el ar trebui împodobit în Ajunul Crăciunului, anume în seara de 24 decembrie. Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii alegeau în preajma acestei zile cel mai frumos pom de Crăciun și îl omagiau cu cele mai interesante decorațiuni pe care le aveau în casă. Din el nu ar trebui să lipsească steaua sau îngerul din vârf, având în vedere că aceste elemente simbolizează îngerii și steaua de la Betleem.
Tradiția împodobirii bradului și a casei cu crenguțe este un obicei preluat pe la jumătatea mileniului trecut de la triburile germanice, acest copac simbolizând prin forma sa triunghiulara Sfânta Treime, iar podoabele cu care este împodobit semnificând cunoașterea și bogăția, asemeni pomului sacru din Grădina Edenului, în care se găseau merele-fructele cunoașterii, potrivit Rador.
Obiceiuri în seara dinaintea Crăciunului
În seara zilei de 24 decembrie, are loc în Banat „Slobozirea roatei de foc”, ceea ce este o indicaţie că ritul solar de la echinocţiu s-a practicat şi la solstiţiul de iarnă. Tot în seara de ajun, în Banat, se pune un butuc în vatră, care se numeşte „Buşteanul Crăciunului” şi se crede că focul nu trebuie să se stingă deloc, potrivit „Dicţionarului de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti” (2016), de Romulus Antonescu.
Se spune că pentru a avea noroc, în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun; În ziua de Ajun când gospodinele ies prima dată în curte trebuie să adune câteva surcele pe care mai apoi să le împrăștie prin casă, aceste surcele se numesc “pui”; Cei care cresc albine nu trebuie să dea nimic din casă în ziua de Ajun, pentru ca albinelor să le meragă bine și să nu le piardă la roit;
Gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate, pentru a le avea și în anul următor; La ajunul Crăciunului se pune puțină otavă pe masă, care după sărbători se va da vacilor să o mănânce, astfel le va merge bine și se vor înmulți; În ajunul de Crăciun este bine să li se dea copiilor să mănânce bostan pentru a fi sănătoși tot anul, etc.
În unele locuri există obiceiul conform căruia fetele nemăritate trebuie să țină post negru pentru a-și putea visa ursitul.
În alte regiuni ale țării, fetele, pentru a-și vedea ursitul, lasă afară peste noapte puțin din toate felurile de mâncare negustate, astfel ursitul va veni și va gusta, iar acestea vor putea să-l vadă.
Citiți și: Cele mai frumoase colinde, care deschid tradițiile de Crăciun /VIDEO
