Istoricul Adrian Cioroianu şi-a lansat, sâmbătă, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, cartea „Noul Război Mondial al vechilor orgolii”. Cioroianu a afirmat că pericolul va veni mereu dinspre dreapta şi dinspre extrema dreaptă, precizând că „legionarismul la noi e autohton”.
Istoricul și fostul ministru de externe Adrian Cioroianu şi-a lansat, sâmbătă, în dialog cu jurnalistul Ovidiu Şimonca, la standul Curtea Veche Publishing din cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, volumul „Noul Război Mondial al vechilor orgolii”.
„Este foarte multă frustrare în jurul nostru în egală măsură. Pentru că noul regim ne-a dat libertate, dar nu ne-a dat egalitate. Or, cei care au rămas în urmă în această cursă inevitabilă au acumulat o serie de frustrări. (…) Ascultaţi, noi nu avem o tradiţie a stângii. Stânga niciodată nu va fi o ameninţare în România. Stânga e de import, fie că e vorba de stânga de natură marxistă, fie de cea stalinistă, oricare stângă în viitor. Mai citiţi o dată romanul ‘Ion’ şi o să vă daţi seama că la noi, de fapt, tiparul de gândire este unul foarte de dreapta”, a afirmat Adrian Cioroianu, în cadrul lansării de la Gaudeamus.
Istoricul a explicat și că „legionarismul este autohton”.
https://www.facebook.com/reel/1097663669030883
Nu este prima dată când Adrian Cioroianu vorbește despre legionarism
Adrian Cioroianu a mai spus că scria acum câţiva ani, că discursul RoExit va veni dinspre legionarism. „Nu e niciun fel de clarviziune în asta, cred că este concluzia firească a unei istorii contemporane”, a adăugat Adrian Cioroianu, precizând că lumea care aderă la ideile de extremă dreapta „nu e retrasă, este peste tot în jurul nostru, este o lume care se alimentează din clipuri scurte, din podcasturi”.
„Sunt celebrităţi de care nu avem idee. Eu am vreo 40.000 de urmăritori pe Facebook. Păi, sunt mic copil faţă de un autor din ăsta de podcasturi…. Acolo să vezi cu sutele de mii de urmăritori. Deci s-ar putea ca perspectiva noastră să fie greşită în raport cu ceea ce îi priveşte”, a mai declarat Adrian Cioroianu.
Nu este prima dată când Adrian Cioroianu vorbește despre acest fenomen. El scria în 2019, în Dilema Veche, că spre deosebire de comunism, plantat aici din străinătate, legionarismul a fost un fenomen autohton.
Adrian Cioroianu, despre o temă a eventualei extreme neolegionare
„În ultimii 80 de ani, ne-am obișnuit a crede că discursul antioccidental e monopolul extremei stângi a politicii. Dar acesta e un clișeu, eronat. Eu am avut, în familia mea de olteni, simpatizanți legionari – și mulți dintre cei care citiți aceste rînduri i-ați avut, la rîndu-vă, în familiile voastre. Comunismul a fost o himeră plantată la noi din semințe străine. Dar legionarismul nu ne-a fost impus de Mussolini sau de Hitler, ci a fost un produs himeric autohton, al unei/unor generații de români – distilând naționalism, antisemitism, ultraortodoxie, cultul forței și al morții, plus o serie de complexe identitare etc.”, scria Cioroianu în 2019.
El identifica un „filon prolegionar care are la noi tradiție, va putea genera, în deceniul următor, viitorul discurs anti-Occident” și sugera că a combate tema LGBT și a avansului acestei ideologii în România ar fi un indiciu de „neolegionarism”. De asemenea, și migrația „va deveni inevitabil și o temă a eventualei extreme neolegionare”.
Teme ale discursului antioccidental
Cioroianu mai spunea că, pe fondul acestei granițe confuze dintre „stânga” și „dreapta”, „măcar două consecințe sînt de așteptat: a) pe măsură ce doctrinele mainstream (liberalism vs. socialism) devin laxe, se vor dezvolta extremele lor; și b) în viitorul deceniu, mulți români vor migra spre politica de nișă: ecologismul practicant, poate chiar un anarhism ecologic, o nișă protehnologică și alta antitehnologică, un ultraliberalism militant, o stîngă ecologico-anticapitalisto-anarhică etc. În acest peisaj, șansele unui neocomunism mi se par slabe (în lipsa tradiției și a unor sponsori externi); dar șansele unui curent neolegionar mi se par reale – pentru că avem și tradiția și există și partide suveraniste/antieuropene (în UE) sau chiar țări (adversare ale UE) care au motive să încurajeze apariția unei extreme-dreapta anti-UE (și) la noi.
Drept care vă propun să urmăriți teme, azi, încă nesistematizate, dar care ar putea deveni în următorii ani platforme politice: dacismul și rețeaua lui – v. ideea „ocupației romane în Dacia” (sintagmă deloc inocentă, ce vrea să înlocuiască „cucerirea romană a Daciei”) sau ideea contestării numelui de România și a propunerii alternativei Dacia (nu râdeți; spre sfîrșitul secolului al XVIII-lea, țarina rusă Ecaterina a II‑a nutrea așa-numitul „proiect grecesc”, prin care Rusia urma să recucerească Constantinopolul, iar, în drum, Basarabia, Moldova și Muntenia urmau să fie unite într-un regat pe nume Dacia – condus, bineînțeles, de un principe rus)”.
Orice societate normală are procentul ei de nemulțumiți
Nu în ultimul rând, profesorul mai aborda o altă temă viitoare care „va fi (ea e sugerată deja) „incapacitatea” Occidentului de a se opune presupuselor agende pro-imigrație sau pro-LGBT. Azi, în România, tema „dominației LGBT” e abia în mugure (deocamdată, un caz Caracal e mai suculent – și a dat un candidat la președinție!), iar tema imigrației n-a prea prins – pentru că la noi mai mult se pleacă decît se vine. Dar, cum cred că Europa n-a trăit decît prologul acestei povești a imigrației viitoare, aceasta va deveni inevitabil și o temă a eventualei extreme neolegionare.
Clișeul că România ar fi o „colonie” a UE și/sau a Occidentului e deja banal în unele medii și, cu un sprijin din afară (!), el va fi politizat ușor. După orice statistică de bun-simț, e evident că România a avut preponderent de cîștigat din integrarea euro-atlantică; totuși, oamenii nu se hrănesc cu statistici și e clar că orice societate normală are procentul ei de nemulțumiți. Dacă ar fi să-mi imaginez o viitoare canalizare politică a acestor nemulțumiți, aș spune că e mai probabil ca ea să vină de la extrema dreaptă – nu de la cea stîngă, pentru că (istoria ne arată) extrema stîngă la noi, de fapt, vorbește des cu graiul extremei drepte (v. cazul Ceaușescu)”, a scris profesorul Cioroianu.
Istoricul încheia articolul din 2019 afirmând că „Biserica Ortodoxă Română și ideile ce o vor domina în viitorul previzibil vor fi o autentică hîrtie turnesol pentru societatea românească”.
Similare
Redactor șef Documentare externă Rompres – actuala Agerpres, editor al Edițiilor de Colecție – Jurnalul Naționa editor al Jurnalului de Duminică – supliment al Jurnalului Național jurnalist online și print la Evenimentul Zilei senior editor la Revista CARIERE contributor la Elita României ș.a.