La 1 ianuarie 2007, România devenea stat membru al Uniunii Europene. La momentul inițial, românii s-au bucurat de ideea liberei circulații și de apartenența la cea mai mare piață comună. Calitatea de stat membru implică atât drepturi, cât şi obligaţii.
Toate acestea derivă din tratatele şi legislaţia adoptate de Uniunea Europeană de la înfiinţare până în prezent, la fel ca în cazul oricărui alt stat membru al UE. De atunci și până acum nu numai că a trecut vremea, dar se mai destramă și „ceața optimismului”.
După 16 ani de la aderarea la UE, integrarea României nu este completă, susține diplomatul Emil Hurezeanu, Ambasador al României în Republica Austria.
Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a 40-a ediţii a Conferinţei Anuale Danube Rectors’ Conference (DRC), găzduită de Universitatea de Vest din Timişoara. La eveniment au participat rectori ai universităților din România și din țări ale zonei dunărene, alături de reprezentanți diplomatici, precum Emil Hurezeanu, Ambasador al României în Republica Austria, și Martin Eichtinger, din partea Ministerului Federal pentru Afaceri Europene și Internaționale al Republicii Austria.
Integrarea României și Bulgariei la UE nu este completă
După ce a trecut în revistă bunele relații, istorice, dar și recente, dintre România și Austria, ambasadorul a ajuns și la subiectul Schengen și a afirmat că, la 16 ani de la aderarea la UE, integrarea României și Bulgariei nu este completă, deoarece cele două țări nu au aderat și la Schengen, din cauza veto-ului Austriei.
“În zilele noastre, în contextul războiului din vecinătatea noastră imediată și al vărsării de sânge în Orientul Mijlociu, solidaritatea trebuie să fie la ordinea zilei. […] România este o ancoră de stabilitate la Marea Neagră și eforturile noastre sunt concentrate pe provocarea actuală de securitate. […] Momente ca acesta ne întăresc în credința de bază că apartenența la o comunitate de valori coerentă și bazată pe solidaritate este cel mai mare bine și, în același timp, singurul cadru potrivit. Ne-am adus contribuția noastră semnificativă în acest sens. Până la 15 septembrie anul acesta, 27 de milioane de tone de cereale și produse derivate au tranzitat țara noastră, iar România va continua să fie un pilon al statului de drept și un furnizor de securitate și democrație în regiune, mai ales atunci când ne gândim la perspectiva europeană a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Balcanilor de Vest.
Auzim adesea, în ultima vreme, despre inițiativa austriacă a Prietenilor Balcanilor de Vest, dar ce mesaj transmitem viitorilor noștri parteneri din regiune dacă, chiar și după 16 ani de când țările din Balcanii de Est au devenit membre ale UE, și mă refer la România și Bulgaria, integrarea lor nu este completă? Mă refer la Schengen. […]
Ce paradox al politicii austriece de integrare europeană, în timp ce forjează investițiile economice și energetice în România, circulația gazelor și a mărfurilor comerciale, Austria, cu veto-ul Schengen, împiedică oamenii, cetățeni europeni, să circule liber. Asta arată că în Europa și în relațiile româno-austriece nu avem întotdeauna cer senin. Dar suntem încrezători că norii care stau în spatele amânării nejustificate a accesului nostru în Schengen se vor risipi în curând”, a declarat Emil Hurezeanu, în discursul său.
“Cineva a spus că războiul este mult prea important pentru a fi lăsat doar pe mâna generalilor. Dar și spiritul european, alături de fundamentul solid al relațiilor româno-austriece, sunt mult prea importante pentru a fi lăsate doar în mâinile câtorva actori politici”, a conchis diplomatul.
