Secret Santa reprezintă o tradiție anuală care nu e îndrăgită de aproape nimeni și la care angajații se simt totuși obligați să participe în fiecare decembrie, ca și cum ar fi o obligație contractuală, potrivit Independent.
Imaginați-vă scena: un birou în care are loc Secret Santa. Angajații stau în cerc, deschid stângaci cadouri și încearcă să ghicească care coleg este responsabil pentru orice obiect inutil care se află în interior. „O lumânare ieftină, un gel de duș neatrăgător de parfumat, ciorapi, o cutie cu bomboane, un obiect de âmbrăcăminte care, cu siguranțănu va fi îmbrăcat niciodată. Cadouri de care nimeni nu are nevoie sau nu le vrea cu adevărat, cumpărate în grabă la orele de prânz și învăluite de stres în toaletele de lucru. Intervine întrebarea: Pentru ce naiba este totul?”, titrează Independent.
Nu mi-a plăcut niciodată să cumpăr cadouri – nu pentru că nu iubesc oamenii din viața mea, ci pentru că această dragoste nu se traduce cu ușurință în achiziționarea de obiecte fizice. Totuși, am fost mereu de acord cu asta în trecut: am jucat jocul de a încerca să găsesc lucruri cu adevărat utile. Le-am urmărit online sau am petrecut unele dintre cele mai sumbre ore din viața mea în centrul comercial Westfield. Luptându-mă cu anxietatea că am ratat în mod jalnic obiectivul. Să petrec după-amiezi fără bucurie luptându-mă cu panglici și etichete în timp ce fac mă chinui să le împachetez (o activitate pe care o găsesc la fel de insuportabil de plictisitoare precum călcatul).
Îmi pare rău că sună ca Grinch, chiar sunt, dar nimic din acest proces nu a fost vreodată plăcut. Și nu sunt singurul care crede așa. O nouă cercetare a cadrelor universitare de la Oxford, comandate de Ocado, a arătat că cumpărăturile de Secret Santa pot fi mai stresante decât vizionarea unui film de groază sau susținerea unui examen; Frecvența cardiacă a cumpărătorilor a crescut cu 44%, până la 115 bătăi pe minut din cauza stresului de a căuta un cadou de Secret Santa”, notează autoarea articolului din Independent. O activitate care, în unele cazuri, este „dictată” de compartimentul HR (în cazul companiilor, etc.).
De unde vine numele
Ar trebui să fie ceva plăcut, dar potrivit analiștilor, pentru majoritatea oamenilor e o corvoadă. Unii au probleme în a alege cadoul potrivit pentru cei dragi, darămite pentru colegii de serviciu. Plus că, tot în unele cazuri, tocmai pentru a se evita cadourile nepotrivite, angajații „trișează”: se „trag la sorți care cui îi dă cadou, își spun din timp cam ce își dorește fiecare și deja nu mai vorba despre ceva Secret.
De unde vine numele de Secret Santa? Numele de Secret Santa se schimbă desigur în funcție de țară, sau mai degrabă, în funcție de numele pe care Moș Crăciun îl are în diferite țări. În SUA și Marea Britanie este Secret Santa de la Santa Claus, în Irlanda este Kris Kindle de la Kris Kringle, sau bazat pe faimosul personaj care oferă an de an cadouri, la fel că în Germania, unde Weihnachtswichtel, spiridușul de Crăciun, are această onoare.
În unele zone din din Austria și Germania se numește Engerl-Bengerl. Până și în Israel există un obicei asemănător, purtând numele de „Un pitic și un uriaș”, cu ocazia sărbătorii de Purim.
Secret Santa este un obicei împrumutat de pe alte meleaguri, o tradiție occidentală, care în ultimii ani a început să se răspândească în întreaga lume, așa cum se întâmplă adesea. În principal, această nouă tradiție a fost adoptată pentru schimbul de cadouri între colegii de birou, iar în ultimii ani, poate din nevoia de a economisi atunci când este posibil.
Cine a creat Secret Santa
În Statele Unite ale Americii, un filantrop pe nume Larry Dean Stewart este considerat „originalul” Secret Santa. El a venit cu ideea de a oferi cadouri anonime în timpul sărbătorilor. Timp de mai bine de 25 de ani, Stewart a donat în secret cecuri de 100 de dolari oamenilor din Kansas, potrivit publicației UȘA Today. El a donat, de asemenea, 25.000 de dolari sub formă de cecuri de 100 de dolari către newyorkezi după atacurile teroriste din 11 septembrie. Abia în 2006 s-a aflat că Stewart era Secret Santa de atâta timp.
Ideea se pare că a apărut în prima instanța în Scandinavia, chiar dacă Statele Unite ale Americii au contribuit cel mai mult la răspândirea ei. Scandinavii denumesc Secret Santa – Julklapp, sărbătoare ce implică lăsarea cadourilor la casele oamenilor, ciocanitul la ușile lor și apoi fuga, pentru a nu fi văzut cel ce a adus darurile.
Care sunt regulile jocului? Se notează numele întregului grup de colegi, prieteni sau familie pe bilete din hârtie. Dacă grupul este mai mare, sau poate nu va cunoașteți prea bine între colegi, ar trebui să folosiți atât numele, cât și prenumele, sau chiar să adăugați funcția pe care persoana respectivă o deține în cadrul biroului sau companiei, astfel încât toată lumea să fie sigură că a nimerit persoana potrivită. Se pliază biletele și se pun într-un bol sau o pungă suficient de încăpătoare încât acestea să nu cadă sau să nu stea prea înghesuite. Se amestecă biletele, după ce este sigur că nu se poate vedea ceea ce este scris pe ele. Această înseamnă „organizarea jocului”.
Cât privește prezentul și implicarea HR până și în Secret Santa, aflați că în unele companii există chiar un set de regului în ceea ce privește cadourile. Cum ar fi faptul că angajaților ar trebui să li se ofere îndrumări cu privire la ceea ce este și ce nu este adecvat pentru schimbul de cadouri și acest lucru ar trebui comunicat în mod clar oricărei persoane implicate.
Citiți și: Târg cu altfel de cadouri de Crăciun, în București