Publicația CursDeGuvernare a sărbătorit pe 21 noiembrie, în cadrul Galei aniversare, cinci ani de la publicarea primului număr din revista exclusiv print CRONICILE. În cadrul acestei Gale, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea a definit societatea românească în termeni clari și duri.
Programul de scenă al evenimentului a cuprins 4 keynote-speeches din domeniile abordate în fiecare dintre cele 20 de numere ale revistei de până acum: Economie, Educație, Tehnologie și Politică externă.
Lor le-a urmat un panel de discuție între alți 4 speakeri pentru un quo vadis din economie – un dialog între cei mai buni experți, autori și cititori de top ai revistei unice în România.
În cadrul keynote-speeches, primul vorbitor a fost Valentin LAZEA, economist șef, Banca Națională a României. În cadrul evenimentului, Valentin Lazea a afirmat că îi vede pe români ca fiind mai degrabă individualişti, precizând că poate da “zeci de exemple de individualism, începând cu sporturile individuale, unde excelăm, în timp ce la cele de echipă nu, trecând prin politică şi aşa mai departe”.
Cine e de vină?
“În România, elitele prădătoare au favorizat o societate bazată pe modelul extractiv şi pe leviathanul de hârtie, dar vina este şi a trei componente, după părerea mea, din societatea românească. Prima vină o poartă partidele de stânga care deşi au favorizat un stat puternic, au căutat să slăbească pe orice cale societatea civilă. A doua vină o au partidele de dreapta sau de centru-dreapta, care au sprijinit societatea civilă, dar nu au înţeles şi nu înţeleg nici astăzi când vorbim importanţa unui stat puternic.
Uitaţi-vă la discuţiile cu “statul gras”, cu “să tăiem cheltuielile”, de oameni care nu pun pixul pe hârtie şi să vadă ce se poate şi ce nu se poate tăia. Şi al treilea lucru este că societatea civilă din România are două handicapuri culturale majore”, a evidențiat Lazea.
Toți ceilalți nu contează
Economisul-șef al BNR a mai subliniat că, deşi sociologii români şi străini îi cataloghează pe români în general ca fiind colectivişti, puţină lume remarcă faptul că este vorba de un colectivism lipsit de solidaritate. „Şi asta o vedem limpede: bătrânilor nu le pasă de tineri şi viceversa, moldovenilor nu le pasă de munteni şi vice-versa, bogaţilor nu le pasă de săraci, celor educaţi nu le pasă de cei needucaţi şi aşa mai departe”.
„De fapt, colectivismul românesc este unul de sorginte rurală, în care îţi este apropiată doar familia, iar toţi ceilalţi nu contează. Pe de altă parte, nu greşesc, cred eu, nici cei care îi consideră pe români ca fiind mai degrabă individualişti”, a spus Valentin Lazea, făcând referire la un articol publicat în Revista Cronicile Curs de Guvernare.
România nu poate aspira să semene cu Danemarca sau cu orice alt stat dezvoltat
Accentuând tema individualismului românilor, Valentin Lazea a punctat că e vorba despre un individualism lipsit de iniţiativă.
„Aşadar, cât timp nu reglăm aceste trei probleme: partide de stânga anti-societate civilă, partide de dreapta anti-stat, societate civilă caracterizată prin colectivism fără de solidaritate şi de individualism fără iniţiativă, România nu poate aspira să semene cu Danemarca sau cu orice alt stat dezvoltat”, a conchis specialistul BNR.
