Filiera balcanică a cocainei
În martie 2019 o știre din România făcea ocolul planetei: 1,8 tone de pachete de cocaină au fost descoperite pe plajele Mării Negre și recuperate de poliție. Valoarea drogului a fost estimată la cel puțin 200 de milioane de euro și la cel mult 600 de milioane. DIICOT a operat două arestări dintr-o rețea internațională de zeci de persoane, respectiv cetățenii sârbi Tode Krstic și Nenad Cvetkovic, dintre care circa 20 s-au aflat pe teritoriul României la data săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.
DIICOT a specificat că a fost parte dintr-o operațiune a Agenției Antidrog a SUA – Drug Enforcement Agency (DEA) și a Interpol, într-o acțiune numită „Frații Grimm”, monitorizată de pe teritoriul Braziliei, de unde a fost expediată cocaina, până la destinație.
Celelalte informații furnizate presei de DIICOT sunt distorsionate, trunchiate sau false. Nu vedem niciun motiv ca DIICOT să procedeze astfel, cu atât mai mult cu cât acestea sunt furnizate de Agenția Antidrog a SUA. Deși DIICOT a recuperat o parte din marfă, a ratat acțiunea „Frații Grimm”. A mușamalizat complicitatea Poliției de Frontieră la trafic; nu a reușit să rețină niciunul dintre scafandrii spanioli – eventual și ucraineni – care au recuperat o parte din cocaină din apele mării, unde a fost aruncată de pe vasul care o transporta; a indicat în mod fals un alt cap al rețelei, pe libanezul naturalizat în Brazilia Joseph Nour Eddine Nasrallah, zis Şeicul, între timp arestat în Sao Paulo .
Or Şeicul este doar un dealer de droguri și depozitar din statul brazilian Amazonas, de la care persoane din filiera balcanică a sârbilor au cumpărat cocaina și au traficat-o spre România. Sârbii au cumpărat de la Şeic în ianuarie 2019 3 tone de cocaină, pe care la rândul lui Şeicul a achiziționat-o de la samsarii laboratoarelor de procesare a cocainei brute din junglele Perului, Boliviei și Ecuadorului din apropierea frontierei braziliene a țărilor respective. Drogul a fost cărat în bărci pe afluenții Amazonului până în portul atlantic Belém, unde va fi încărcat pe nava de marfă RB Eden care navighează sub pavilionul de complezență al Insulelor Marshall. Pe 1 martie 2019 nava RB Eden va acosta într-un port turcesc, posibil de la Marea Marmara.
Aici drogul a fost transportat cu complicitatea cartelului turc al drogurilor de pe nava RB Eden pe nava Sormovsky 121, care navighează sub pavilionul de complezență al statului Belize. Cartelul a fost plătit cu 300 de kilograme de cocaină pentru serviciile de transbordare, dirijare prin Bosfor și transport până în apele teritoriale românești.
Pe 17 martie 2019 în jurul prânzului, pachetele de cocaină ambalate în veste de salvare vor fi aruncate în mare
Scafandrii spanioli – eventual și ucraineni – vor recupera 30 de saci de cocaină pe care îi vor încărca într-o dubă dintr-un sat de pe litoral, probabil Corbu sau Vadu, duba aparținându-i cetățeanului sârb Stojic Predrag, membru al cartelului balcanic. Toți scafandrii vor părăsi România fără să fie deranjați de DIICOT, deși procurorii anti-mafie au primit cel puțin numele și semnalmentele celor spanioli. Pe 21 martie 2019 duba a fost preluată de cei doi șoferi sârbi, Tode Krstic și Nenad Cvetkovic, arestați ulterior și condamnați de instanțele românești.
Procurorii DIICOT i-au dezincriminat pe polițiștii de frontieră care au oprit radarul Sistemului Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră (SCOMAR) în noaptea deversării cocainei în mare de către traficanții de pe nava Sormovsky 121. Pare o acțiune deliberată și o complicitate la trafic a echipajului care a operat sistemul SCOMAR. Sistemul este capabil să monitorizeze apele teritoriale maritime până la 12 mile marine, zona contiguă până la 24 mile marine și zona economică exclusivă până la 100 mile marine. Subsistemul SCOMAR identifică și urmărește navele suspecte, folosind funcțiile radarului și ale senzorilor, prin transmiterea imaginilor video sau semnalelor obținute către Centrul de Comandă și Control al Poliției de Frontieră, unde amenințarea este analizată și evaluată.
Deși în rechizitoriul DIICOT s-a apreciat că “polițiștii de frontieră au interacționat cu traficanții și nu au raportat acest lucru”, procurorii anti-mafie au renunțat la acuzațiile formulate împotriva acestora, motivând că “faptele nu sunt prevăzute de legea penală”.
Toate datele din teren conduc spre concluzia că marfa a aparținut sârbului de origine nord-macedoneană Slobodan Kostovski care a organizat transportul din Brazilia spre Europa. În anul 2018 Slobodan Kostovski a evadat dintr-o închisoare braziliană. S-a întors în Europa cu un pașaport fals și s-a ascuns în diverse locații din spațiul ex-iugoslav până în 2023 când va fi arestat la Belgrad în baza informațiilor furnizate de DEA, Agenției de Securitate a Serbiei (BIA). O perioadă se pare că a locuit în Muntenegru în portul adriatic Bar. În acest oraș se afă sediul sucursalei muntenegrene a companiei maritime Mediterranean Shipping Company (MSC) din Genova, cea mai mare companie navală din lume.
În intervalul de 5 ani scurs între evadare și rearestare va proiecta mai multe operațiuni de trafic din Brazilia cu oameni din rețeaua sa, între care cărăușii au rol prevalent, iar cărăușul principal este MSC Genova prin navele și echipajele sale, între care se detașează marinarii muntenegreni. MSC deține în orașul Bar din Munteneegru o școală de marină pentru personalul tehnic mediu de bord, care constituie baza de recrutare a cărăușilor.
De aici din Bar, Slobodan Kostovski a dirijat transportul de cocaină eșuat în Marea Neagră în martie 2019
Probabil că operațiunile din Brazilia au fost instrumentate de nord-macedoneanul Branislav Panevski, mâna dreaptă a lui Slobodan Kostovski. Intrarea Mării Negre în ecuația traficului de cocaină a filierei balcanice sârbești este doar o diversificare a rutelor, nu o abandonare a celorlalte rute europene. Una dintre cele mai sigure rute a fost cea a Insulelor Canare. Cocaina este aruncată în Oceanul Atlantic la o distanță de 10-30 de mile față de insulele arhipelagului de unde pachetele cu drog sunt pescuite de o rețea de scafandri specializați, majoritatea fiind cetățeni spanioli. Pachetele sunt transportate pe coastă în bărci pescărești sau vedete ultrarapide, pentru a scăpa de urmărirea Gardei de Coastă.
Rețeaua lui Slobodan Kostovski deține câteva depozite în insulele Tenerife și Gran Canaria din arhipelagul Canarelor. De aici, drogul este tranportat cu alte nave în porturile Spaniei continentale, Cádiz, Málaga, Almeria, Alicante, Valencia sau Barcelona, repetând adesea același scenariu canarez, pachetele fiind aruncate în mare în rada porturilor și recuperate de rețeaua de scafandri. O rută secundară trece prin portul Ad Dakhla din Sahara Occidentală, de unde drogul este transportat pe căi rutiere prin Maroc, cu navele peste Strâmtoarea Gibraltar și din nou rutier în Spania.
Drogul din Canare alimentează marile piețe de consum din Madrid și Barcelona
Este puțin probabil dar nu imposibil, ca acest drog să ajungă în Franța pe căi terestre, dat fiind numărul mare și inopinat de controale antidrog efectuate de polițiile spaniolă și franceză pe autostrăzile care leagă Spania de Franța. Mai mult ca sigur, filiera sârbă are rute separate pentru Marea Britanie, Franța, Benelux, Germania și Scandinavia, prin intermediul acelorași nave operate de MSC.
Cocaina pierdută în Marea Neagră de rețeaua lui Slobodan Kostovski trebuia să ajungă în Serbia, în depozitele acestuia de lângă Belgrad, situate în porturi dunărene, de unde o parte să fie transportată cu barje spre Germania
Cu o altă parte din cantitate au fost plătiți complicii români, Alin Bogdan Şugar, Augustin Iosif Şugar, Alexandru Postolea, Gabriel Manole și Claudiu Alexandru cât și posibili complici din Poliția de Frontieră, care au oprit radarul SCOMAR. Această cocaină a ajuns pe piețele Bucureștiului și Clujului. Complicii români au părăsit țara împreună cu cei spanioli fiind dați în urmărire generală.
Filiera balcanică a cocainei nu are un naș, are mai mulți operatorii sârbi și muntenegreni organizați în celule mici, independente, dar care pot coopera între ele, extrem de mobile, care au evitat să se transforme în carteluri, cu ierarhii de sus în jos, după modelul clasic columbian sau mexican. Nu există nicio figură proeminentă de origine albaneză printre operatorii balcanici. Albanezii trafichează ca intermediari mici cantități de cocaină pe piețele europene și americane sau sunt dealeri. După 2000, sârbii s-au înfiltrat în Brazilia, unii s-au căsătorit acolo și achiziționează cocaina direct de la producătorii andini din Peru, Bolivia, Ecuador și Columbia. Nu au nici o legătură cu cartelul mexican Sinaloa sau cu cele columbiene din Cali și Medellín, evită Columbia, Mexicul și Statele Unite. Cocaina este transportată pe mare în vapoarele celei mai mari companii navale din lume, Mediterranean Shipping Company (MSC) din Genova.
Slobodan Kostovski zis Generalul, naturalizat în orașul brazilan Vilha Velha, unde s-a căsătorit cu o localnică, este una dintre figurile proeminente ale filierei balcanice, dar nu și șeful ei. Generalul a transformat Europa în piața mondială a cocainei, aprovizionând piețele de consum ale Parisului, Londrei și Berlinului. Alți operatori sunt fostul boxer muntenegrean de categorie grea Goran Gogic, muntenegreanul Boris Perkovic, naturalizat în Brazilia, macedoneanul Branislav Panevski, mâna dreaptă a lui Slobodan Kostovski sau sârbii Aleksander și Goran Nesic, tată și fiu. Operatorii au folosit două servicii de comunicații criptate – EncroChat și Sky ECC – demantelate în 2020. Decriptarea convorbirilor a condus la 6.500 de arestări de către Europol.
În august 2023, Slobodan Kostovski a fost arestat la Belgrad, printr-o cooperare a DEA, Poliției spaniole, Interpol și BIA, Agenția de Securitate a Serbiei, fiind acuzat că a transportat 2,7 tone de cocaină din Brazilia la bordul unei ambarcațiuni de 22 de metri lungime, reținute lângă Insulele Canare din Spania. Garda de Coastă Spaniolă a realizat un flagrant în care cocaina aruncată în Atlantic de pe ambarcațiune era recuperată de scafandrii spanioli ai lui Kostovski. Parte din ei apar în echipa de recuperatori de la Marea Neagră, respectiv Antonio Domenech Durán, Juan Edgar Palacios Leon, Pedro Ruben Palacios Leon, Jesús Álvaro Henares Calero și Antonio Juan Nieto Sabater, toți fiind fugari și dați în urmărire de Interpol.
Nu avem nicio informație certă legată de participarea unor scafandri ucraineni la operațiunea de trafic de cocaină în Marea Neagră
Dacă acest fapt se va adeveri, înseamnă că ruta Mării Negre era folosită deja de mai mulți ani, iar drogul a fost aruncat și pe coastele Ucrainei. Războiul a dat peste cap rețeaua, iar scoaterea din scenă a lui Slobodan Kostovski a lăsat probabil loc altei figuri a filierei sârbe, una încă necunoscută. Nu avem idee ce impresie și-a făcut Agenția Antidrog a SUA (DEA) despre cooperarea cu DIICOT. DEA are biroul în incinta Ambasadei SUA la București, ca și FBI, de unde coordonează programele internaționale de control al drogurilor în regiune și spălarea banilor rezultați din traficul de droguri.
