Acasă la Brâncuși…Acolo unde a început totul? Nu chiar! Satul pe care sculptorul l-a făcut celebru, Hobița, a fost „mutat” în București pentru o perioadă și poate fi vizitat.
Satul pe care Constantin Brâncuși(1876-1957) l-a făcut celebru, Hobița, se află în centrul unei noi expoziții temporare la Art Safari, care s-a deschis pe 1 mai, și care poate fi văzută până pe 19 mai la Palatul Dacia-România, Str. Lipscani, nr. 18-20.
Micul Brâncuși a învăţat de la meşterii dulgheri ai satului, în primul rând de la tatăl şi bunicul sau, priceperea de a ciopli lemnul.
Hobița a reprezentat o sursă de inspirație pentru arta sa: de la casele frumos împodobite, la vechea biserică de lemn cu fruntarul crestat, sprijinit pe stâlpi, ce evoca obârşia viitoarei Coloane Infinite.
Expoziția „Acasă la Brâncuși” evocă rădăcinile lui Brâncuși printr-un interior de casă gorjeană, recompus cu piese etnografice din colecția Muzeului Național al Țăranului Român, dar și prin fotografii documentare rare din colecția Academiei Române.
Acasă la Brâncuși: Priceperea de a ciopli lemnul
La Hobița a început totul. Acolo Brâncuși s-a îndrăgostit de lemn și de piatră și a învățat arta cioplirii lemnului. Acolo unde s-a jucat și s-a bucurat.
Artistul (1876-1957) s-a născut în satul Hobiţa din judeţul Gorj, la 19 februarie 1876, în familia lui Nicolae Radu şi a Mariei Brâncuşi, care se ocupau cu agricultura, prelucrarea lemnului şi creşterea vitelor. Micul Brâncuși a învăţat de la meşterii dulgheri ai satului, în primul rând de la tatăl şi bunicul sau, priceperea de a ciopli lemnul.
Micul Brâncuși a învăţat de la meşterii dulgheri ai satului, în primul rând de la tatăl şi bunicul sau, priceperea de a ciopli lemnul. Hobița a reprezentat o sursă de inspirație pentru arta sa: de la casele frumos împodobite, la vechea biserică de lemn cu fruntarul crestat, sprijinit pe stâlpi, ce evoca obârşia viitoarei Coloane Infinite, şi cimitirul satului, cu troiţele şi crucile înflorate.
Pedepsit în copilărie că a sculptat cu briceagul banca
Brâncuși era pasionat de sculptură încă din copilărie. În clasa a II-a este pedepsit, pe motiv că a crestat cu briceagul banca, așa cum este documentat de Barbu Brezianu, dedicat cercetător român al operei lui Constantin Brâncuși.
Alegea pietre din albia râului și își umplea buzunarele cu ele, aspirând de pe atunci să modeleze forme cu care să se poată juca, forme „în stare să aducă bucurie oamenilor”. În 1904, pleacă pe jos la Paris, unde lucrează un timp în atelierul renumitului Auguste Rodin. În 1914, are prima expoziţie personală la New York, urmată de cea mai prolifică etapă creatoare.
Încetează din viaţă la 81 ani la Paris. Lucrările sale sunt răspândite în toată lumea, în cele mai mari muzee şi colecţii, foarte puține aflându-se pe teritoriul țării natale a artistului.
Sculptorul este prezent și printre personalitățile din „Istoria României în 100 de portrete”, curator Cornel Ilie, expoziție ce poate fi văzută tot la Art Safari, până pe 28 iulie. Astfel, Brâncuși este evocat printr-o serie de fotografii, printre care și un portret de Man Ray, un bust, dar și o serie de obiecte personale, toate din colecții private. „Este cea mai complicată expoziție pe care a făcut-o Art Safari de la debut, din 2014”, spune Ioana Ciocan, Art Safari CEO, referindu-se la „Istoria României în 100 de portrete”.
Contents
