S-a născut în Zanzibar în 1948, iar la vârsta de 18 ani a fugit de opresiunea politică și s-a stabilit în Anglia. Când a primit vestea că va fi laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în 2021, scriitorului Abdulrazak Gurnah nu i-a venit să creadă.
Scriitorul vine în România în perioada 22 – 25 octombrie 2024 la invitaţia Editurii Litera şi a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere de la Iaşi (FILIT). Cărțile lui Abdulrazak Gurnah – Paradis (1994), Pe țărm (2001), Abandon (2005) și Vieți în derivă (2020) – sunt publicate de editura menționată.
Gurnah se va întâlni cu publicul român mai întâi marți, 22 octombrie, ora 20.30, la București, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“ (Strada Boteanu nr.1), când va avea loc un dialog cu Ioana Bâldea Constantinescu și Marius Constantinescu. Apoi va fi prezent la cel de-al doilea eveniment, care se va desfășura vineri, 25 octombrie, ora 20.00, la Iași, Teatrul Național „Vasile Alecsandri“ unde scriitorul se va afla în dialog cu cu Cătălin Ștefănescu.
Academia Suedeză i-a acordat lui Abdulrazak Gurnah în 2021 cea mai importantă distincție literară „pentru abordarea fără compromisuri şi plină de compasiune a efectelor colonialismului şi a destinului refugiaţilor la intersecţia dintre culturi şi continente”. Scriitorul nu a avut parte de vreo ceremonie fastuoasă: din cauza pandemiei de coronavirus, premiile Nobel pentru ştiinţe şi cel pentru literatură au fost înmânate pentru al doilea an consecutiv fără fastul lor tradiţional, în cadrul unor ceremonii organizate în ţările în care locuiesc laureaţii lor.
„Lumea este mult mai violentă decât era în anii 1960, așa că acum există o presiune mai mare asupra țărilor care sunt sigure, ele atrag inevitabil mai mulți oameni”, este de părere romancierul, conform BBC. Într-un interviu din 2016, întrebat dacă s-ar numi „autor de literatură postcolonială și/sau mondială”, Gurnah a răspuns: „Nu aș folosi niciunul dintre acele cuvinte. Nu m-aș numi un scriitor de vreun fel. „De fapt, nu sunt sigur că m-aș numi ceva în afară de numele meu. Bănuiesc că, dacă cineva mă provoacă, acesta ar fi un alt mod de a spune: „Ești unul dintre aceștia…?” Probabil că aș spune „nu”, exact, nu vreau ca acea parte din mine să aibă un nume reductiv”.
Citește un fragment din „Abandon“ de Abdulrazak Gurnah
„Gurnah este cel mai liniștit, cel mai așezat profesor emerit”
Abdulrazak Gurnah a primit într-o luni la prânz medalia şi diploma Nobel din mâinile ambasadoarei Suediei în Marea Britanie, Mikaela Kumlin Granit, la reşedinţa sa oficială. Asta s-a întâmplat cu câteva zile înainte de o ceremonie programată la Primăria din Stockholm, pe 10 decembrie 2021 (în ziua de 10 decembrie este comemorată, de obicei, moartea industriaşului suedez Alfred Nobel, creatorul celebrelor premii.
„Gurnah este cel mai liniștit, cel mai așezat profesor emerit. Nu pot decât să îmi imaginez șocul telefonului primit din partea antologicului personaj de la Academia Suedeză care îl anunța pe autorul tanzanian-devenit-britanic că scrierile lui (care, până atunci, nu făcuseră o mare vâlvă) au fost considerate demne de cea mai titrată distincție literară a mapamondului.
Din momentul acela, un nume respectat și cu pondere în mediul academic britanic a devenit unul cu rezonanță de prim-plan în toată lumea literelor”, spune Marius Constantinescu, cel care se va afla la dialogul cu scriitorul, din 22 octombrie, la București.
Apel telefonic, în timpul unui ceai
Cum a fost cu „șocul telefonului” primit de către scriitor? El spune că a crezut că apelul telefonic prin care a fost anunțat că a obținut premiul este o farsă, potrivit BBC. Din fericire, romancierul a fost convins să nu închidă. Își făcea un ceai când a sunat telefonul și după ce a primit vestea i-a spus apelantului: „Hai, pleacă de aici! Lasă-mă în pace”…
Treptat a trecut peste șocul telefonului. „A fost o surpriză atât de completă încât a trebuit să aștept până când am auzit-o anunțată înainte de a putea să cred”, a mai mărtirisit el. „Paradise”, aflat în atenția Academiei suedeze, roman publicat în 1994, spunea povestea unui băiat care a crescut în Tanzania la începutul secolului al XX-lea. Volumul a fost nominalizat la Booker Prize, marcând progresul său ca romancier. „Devotamentul lui Abdulrazak Gurnah față de adevăr și aversiunea lui față de simplificare sunt izbitoare”, a declarat Comitetul Nobel pentru Literatură într-un comunicat.
„Romanele sale se retrag de la descrierile stereotipe și ne deschid privirea către o Africă de Est diversificată cultural, necunoscută multora din alte părți ale lumii”. Născut în Zanzibar în 1948, Gurnah a ajuns în Anglia ca refugiat la sfârșitul anilor 1960. A fost profesor de literatură engleză și postcolonială la Universitatea Kent, Canterbury, până la recenta pensionare.
„Vrei să scrii cât de frumos și cât de interesant ți-e cu putință. Acestea sunt considerațiile de bază. Dacă cineva are de spus o poveste, iar altcineva are o altă poveste, iar aceste povești se intersectează în anumite moduri, să zicem că cineva trăiește în Anglia de 40 de ani, iar altul abia a sosit, cum faci să funcționeze acest lucru?”, adresa scriitorul întrebarea într-un alt interviu. Bună întrebare.
Citiți și: Cine a câștigat Nobelul pentru Literatură. Vă spune ceva Han Kang?
