În lumea satului românesc, de a doua zi de Crăciun sunt legate mai multe credințe și superstiții. Tradiția populară dovedește și de această dată resurse nebănuite.
În a doua zi de Crăciun, finii se duc cu colac la naș. Colacul constă în șapte pâini, un cocoș sau alte orătănii, două-trei sticle cu țuică și vin, o coastă de porc, doi-trei trandafiri (cârnați) și alte mărunțișuri, după cum explica preotul folclorist Teodor Bălășel în lucrarea sa „Șezătoarea“. În Transilvania, oamenii se duc „cu colacul” la nași. „Când ajung acolo, finul sărută mâna nașii și a nașului și, când acesta din urmă ia desagii din spatele finului, îi adresează cuvintele: <<De la noi puțin, de la Dumnezeu mult>>. Pe urmă se așează la masă, petrecând până seara, venind acasă cu căciula pe nas, ca de la naș”, se mai arată în volumul citat.
În ziua de 26 decembrie există anumite reguli care trebuie respectate, potrivit tradiției populare. Dacă ele sunt încălcate, persoana în cauză nu va avea noroc în anul care urmează.
Printre restricții se numără interzicere înjurăturilor în această zi, a bârfelor și umilirilor. Dar și alte lucruri care s-ar încadra în această categorie. Așadar, în această zi trebuie să încercăm să fim mai calmi și buni.
Superstiții legate de vreme și nunți
În lumea satului românesc, de a doua zi de Crăciun sunt legate mai multe credințe și superstiții. „De la Crăciun până la Bobotează, unde sunt fete mari în casă nu se toarce, căci nu se vor mărita nici anul viitor (CRP, 1944, p. 74)”, arată Sorin Mazilescu. Cu alte cuvinte, fata care toarce nu va mai avea parte de nuntă.
Deși superstițiile de nuntă sunt generale, cele de Crăciun se leagă de noroc, fertilitate și alungarea spiritelor rele: se crede că nunta de Crăciun (între Sărbători) aduce belșug, lumânările rupte sunt semn rău, ploaia e noroc, iar alaiul trebuie să facă mult zgomot. Ca o concluzie, nunțile de Crăciun se bucură de superstiții care accentuează prosperitatea și fericirea, legându-se de simbolurile iernii și ale Sărbătorilor, dar păstrând multe din tradițiile universale de bun augur.
Și în funcție de cum este vremea la Soborul Maicii Domnului – a doua zi de Crăciun, 26 decembrie, se face prognoza pentru anul care vine. „Dacă a doua zi de Crăciun va bate vântul, atunci toamna va fi ploioasă și vânturoasă Zilele de la Craciun până la Anul Nou hotărăsc soarta anului: cum e atunci așa e întreg anul”, explică Sorin Mazilescu, care îl citează pe celebrul cercetător și folclorist Traian Gherman.
În a doua zi de Crăciun este prăznuit și Cuviosul Nicodim de la Tismana
Cuviosul Nicodim de la Tismana, de neam slav, născut și crescut în buna credință, după ce a primit sfântul și îngerescul chip al călugăriei și darul preoției, a pustnicit prin multe și bogate locuri.
„Și venind în părțile țării românești, multe trude și osteneli sufletești a avut. Prin descoperire dumnezeiască s-a dus la locul ce se numește Tismana, unde din voia lui Dumnezeu, prin ale sale trude și osteneli, a zidit și acolo jertfelnic lui Dumnezeu și locaș de viață de obște pentru mulți călugări. Sfântul luând de la Dumnezeu dar de facere de minuni și putere asupra duhurilor necurate, a făcut multe și nenumărate minuni, cât a trăit în viață, izgonind diavolii din oamenii și tămăduind toată boala și toată neputința”, se arată în volumul „Viețile sfinților”, publicat de Editura Episcopiei Romanului și Hușilor.
„Ajungând la sfârșit bineplăcut lui Dumnezeu, s-a mutat la cele veșnice în ziua de 26 decembrie 1406. Sfintele sale moaște, făcătoare de minuni și bine mirositoare, au fost îngropate la Mănăstirea Tismana, unde este cinstit până astăzi. Prin rugăciunile lui, mulți credincioși primesc vindecare, ajutor și izbăvire”, scrie Ziarul Lumina.
